Importanta culturii verzei

 

Varza  este o leguma  foarte importanta din punct de vedere alimentar. In tara noastra se situeaza pe un loc de frunte, atat in ceea ce priveste suprafata cultivata, cat si a ponderii pe care o are in alimentatie. De la varza se consuma capatana care, nu este altceva decat o dezvoltare uriasa a mugurului terminal al plantei. In masura mai redusa se consuma si frunzele de varza care au intrebuintari similare cu ale capatanii. Din cauza raspandirii sale in toate regiunile tarii si a calitatilor nutritive, varza are cele mai multe intrebuintari in alimentatie. Trebuie sa subliniem si importanta zemei de varza acra, care este o admirabila bautura racoritoare, bogata in acid lactic, saruri minerale si vitamine. Din varza uscata se prepara aceleasi mancaruri ca din cea cruda, dup ace mai intai a fost tinuta cateva ore in in apa calduta pentru a-si recapata turgescenta.

Varaza este in general o legume bogata in hidrati de carbon, saruri minerale, substante azotose si vitamine.

 

Originea si raspandirea culturii de varza

 

Varza are ca stramosi planta salbatica Brassica oleracea var. silvestris, care creste in mod spontan in jurul Marii Mediterane. Inceputul utilizarii in hrana omului a acestei verze salbatice se pierde in negura vremurilor. Scrierile vechi ne arata ca varza a fost cultivate pe scara larga de catre greci, romani si chinezi. Materialul faptic este atat de bogat, incat nu mai este necesar sa insistam asupra verzei. De la greci si romani, varza s-a raspandit si in alte regiuni ale Europei – la inceput in tari din vestul Europei (secolul al XI lea), iar mai tarziu in cele din rasaritul continentului (secolul al XII lea). Se presupune ca si la noi in tara a inceput sa se cultive in aceeasi perioada. Astazi, varza alba este raspandita in aproape toate regiunile de pe glob cu clima temperata sau chiar in regiunile mai calduroase. Valoarea alimentara ridicata, intrebuintarile multiple, agrotehnica destul de simpla pe care o reclama si cerintele reduse fata de caldura, fac ca aceasta planta sa constituie legume de baza in multe tari.

In tara noastra, varza este raspandita peste tot, cu exceptia regiunilor inalte de munte si a unor regiuni aride, cu posibilitati reduse de irigare  din sud-estul tarii. In general, regiunile favorabile pentru cultura verzei sunt zonele unde exista lunci ale unor rauri importante. Fireste ca, aplicandu-se o agrotehnica adecvata, cu irigari la timp, varza se poate cultiva si in Baragan sau Dobrogea.

 

Caractere botanice si particularitati biologice ale verzei 


Ca si celelalte legume din aceasta grupa, varza de capatana este o planta bienala, la care in primul an deosebim o tulpina scurta si o rozeta de frunze. Acesta din urma sunt foarte dezvoltate si se acopera strans un ape cealalta, formand in jurul mugurelui central o capatana mai mult sau mai putin indesata. Frunzele exterioare sunt de culoare verde, indeplinind procesul de asimilatie. Cele interioare sunt albe si servesc ca deposit pentru substantele de rezerva. Forma capatanii este diferit-sferica, sferic-turtita, sferic-alungita, conica, etc. constituind un caracter de soi. In anul al doilea, varza formeaza tulpini florifere care ajung la inaltimea de peste 1 metru pe care sunt inserate frunze mici, flori de culoare galbena si apoi fructele (silicve cu un rostru foarte scurt) cu semintele. Semintele de varza sunt de forma rotunda, de culoare rosie-brunie, cu suprafata neteda, uneori reticulate. Un gram de seminte de varza cuprinde 250-400 seminte cu facultate germinativa de 85-90%. Facultatea germinativa se pastreaza 4-5 ani. Semintele de varza incoltesc foarte repede, aproximativ 3-4 zile de la semanat, dand nastere la rasaduri cu 2 cotiledoane in forma de lira.


Relatiile cu factorii de mediu la cultura de varza



Varza este una dintre legumele cele mai putin pretentioase fata de factorii climatici. Da rezultate bune chiar cand se cultiva la altitudini mari (1500 metri si mai mult) Din aceasta cauza o gasim cultivate in numerose regiuni din munti. Din cauza sensibilitatii reduse fata de temperature, varza se cultiva de la tropice pana la latitudini nordice. Daca varza rezista la temperaturi scazute de -6 grade Celsius, aceasta legume este deosebit de pretentioasa fata de umiditate , ata fata de cea a solului , cat si fata de umiditatea atmosferica.

In lipsa unei cantitati suficiente de apa , varza  nu leaga capatani sau leaga capatani foarte mici. In conditiile din tara noastra, varza trebuie sa fie in general, irigata . Una dintre conditiile de baza pentru reusita culturii de varza este irigarea la timpul optim, aceasta mai ales in faza cresterii capatanii. In multe regiuni, numarul udarilor in cursul perioadei de vegetatie ajunge la 10-15.

Fata de lumina, varza este de asemenea foarte exigenta. Rasadul de varza se etioleaza cu multa usurinta, daca nu primeste suficienta lumina in rasadnita. Culturile de varza efectuate in locuri umbroase nu dau rezultate bune, obtinandu-se capatani de dimensiuni mici sau chiar plante neinvelite.

Varza este o legume pretentioasa fata de sol, din care extrage cantitati mari de substante nutritive . Solurile grele si cele prea uscate sunt mai putin favorabile pentru cultura de varza. Foarte bune rezultate se obtin in urma cultivarii verzei pe luncile apelor curgatoare. Datorita pretentiilor ridicate fata de substantele nutritive din sol, varza rasplateste bine aplicarea ingrasamintelor organice , mai ales a gunoiului  de grajd. Aplicarea concomitenta a ingrasamintelor organice si a celor minerale  da rezultate foarte bune.

Calciul  se introduce in sol cu un an inainte de cultura verzei. Balegarul  se introduce de obicei toamna, o data cu aratura adanca, aplicandu-se cantitati mari de 30-50 tone la hectar. Numai in cazul culturilor tarzii se poate aplica si primavara. In pamanturile nisipoase, usoare, varza cere multe ingrasaminte si cantitati mari de apa, des aplicate. Ingrasamintele minerale cele mai potrivite pentru cultura verzei sunt: azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu, sarea potasica si superfosfatul. Spre sfarsitulk perioadei de vegetatie se evita ingrasarea cu doze mari de azot, deoarece poate determina neinvelirea capatanii si o sla pastrare a acestora peste iarna.


Tehnica culturii verzei

Solul pe care se cultiva varza trebuie arat adanc din toamna (la 30 cm adancime), cu care ocazie se incorporeaza si balegarul. Este recomandabil ca plugul sa fie prevazut si cu piese de subsolaj. Primavara se da cu cultivatorul sau cu grapa cu discuri, iar in caz ca terenul este prea tasat sau imburienat, se aplica o aratura superficiala dupa care se grapeaza. Modelarea terenului in biloane (brazde simple) se executa cu ajutorul cultivatoarelor, prevazute cu organe de rarita. Varza se cultiva in parcele proaspat ingrasate cu balegar. Nu exista nicio greutate la stabilirea rotatiei, deoarece varza, ca si celelalte legume din grupa, se poate cultiva dupa orice planta, cu exceptia varietatilor din cadrul grupei. Datorita perioadei de vegetatie relativ scurta, pe terenul destinat culturii verzei, se pot face culturii successive. Se obtin rezultate foarte bune in urma cultivarii verzei tarzii dupa recoltarea cartofilor timpurii sau invers: plantarea cartofului vara, dupa recoltarea verzei timpurii. Dupa recoltarea verzei timpurii, terenul poate fi utilizat pentru cultura unor legume , care se recolteaza in timpul toamnei, cum sunt castravetii  pentru conserve, fasolea pentru pastai, salata  verde, spanacul , etc.

Varza se inmulteste pe doua cai: prin rasad si prin semanatul direct in camp. Cea mai obisnuita metadata este metoda cultivarii prin rasad.