Tehnologia culturii de pastarnac

 

Pastarnacul  este cunoscut din vechime, cand nu se facea distinctie clara intre pastarnac  si morcov . Pastarnacul  isi are originea in bazinul mediteraneean unde se mai gaseste in stare salbatica, in special pe terenurile umede. Pastarnacul  este o leguma  mai putin raspandita in cultura datorita folosirii mai reduse in alimentatie. Radacinile ingrosate de pastarnac , foarte apreciate de consumatori , sunt bogate in vitaminele B si C, saruri minerale (potasiu, siliciu, fosfor, clor) ,hidrati de carbon si proteine.



Radacinile au gust dulceag si miros caracteristic, fiind intrebuintate in arta culinara. Pastarnacul  este o specie bienala cu o perioada foarte lunga de vegetatie (160- 200 zile)  de la semanat pana la recoltare. In primul an de cultura formeaza o rozeta de frunze mari, lung petiolate penat sectate de culoare verde inchis, lucioase pe partea superioara si acoperite cu perisori fini pe partea inferioara. Frunzele sunt mult mai mari decat la morcov  si la telina .Radacina este mult alungita (25-35cm) puternic ingrosata conica simpla sau alungita de culoare alb galbuie cu numeroase lenticele dispuse in spirala. Pulpa este carnoasa, frageda, suculenta, de culoare alb-galbuie cu aroma si gust caracteristic placut. Radacina este foarte rezistenta la ger, putand ramane in camp peste iarna. In anul al doilea de cultura din radacina cresc una sau mai multe tulpini florifere,foarte inalte (1,5-2m), foarte ramificate si goale pe interior.In varful ramificatiilorse afla inflorescente mari,de tip umbela formate din flori mici ,galbene de tip 5.



Polenizarea este alogama necesitand spatiu de izolare de 1500 mp fata de alte culturi semincere . Fructul denumit impropriu samanta  este o pseudo diachena de forma oval-turtita, cu aripioare, de culoare cafeniu- deschis. Semintele   desi aparent mari (5-8mm lungimea si 4-6 mm latime si 0,3-0,5 mm grosime) sunt usoare ;greutatea a 1000 seminte este de 4-5 g, intr-un gram fiind cca. 250 seminte. Facultatea germinativa este de 50-70%. Semintele de pastarnac  nu isi pastreaza facultatea germinativa mai mult de 2 ani. Pastarnacul  este mai rezistent la temperaturi scazute si semintele  sale incoltesc si la 1-2 grade C. Temperatura optima de dezvoltare a plantei este de 15-20 grade C, la temperaturi peste 30 grade C  asimilatia inceteaza iar plantele incep sa formeze tulpina florifera in primul an de cultura.  Pastarnacul  nu este o planta pretentioasa , dar in perioada ingrosarii radacinii are nevoie de multa lumina. Culturile nerarite la timp sau cele infiintate pe locuri umbrite nu dau productii mari.  Pastarnacul  este mai putin pretentios fata de sol . Pastarnacul  are productii ridicate atat pe soluri  grele cat si pe soluri  usoare , cu conditia sa fie lucrate adanc si bogate in humus . Cultura de pastarnac  reclama cantitati mari de ingrasaminte organice  sau chimice  , mai ales pe solurile  sarace.

 

Pregatirea terenului  in culturile de pastarnac

 

Lucrarile executate toamna sunt in principal desfiintarea culturilor anterioare prin discuiri repetate cu treceri perpendiculare la 10-12 cm adancime;

 

Nivelarea de exploatarea in culturile de pastarnac

 

Fertilizarea  de baza care se administreaza in functie de fertilitatea solului  ,cu ingrasaminte chimice  (200-250 kg /ha azotat de amoniu , 350-400 kg/ ha superfosfat si 150-200 kg /ha sare fosfatica ) sau organice  si aratura adanca la 28-32cm, pe directia pantei uniform cu incorporarea totala a ingrasamintelor  .

 

Lucrarile executate primavara in primul an de cultura a pastarnacului.

 

- pregatirea patului germinativ cu combinatorul la 8-10 cm adancime ;

- modelarea terenului cu masina de modelat care realizeaza brazde inaltate , uniforme ca grad de tasare. Brazdele au latimea la coronament de 94 cm si ecartament de 140 cm.

 

Infiintarea culturii de pastarnac

 

Semanatul se executa mecanizat la 2-3 cm adancime . Schema de semanat poate fi de 3 randuri pe brazda la 35 cm intre randuri si la 4-5cm intre plante pe rand sau cu 2 randuri pe brazda la 70 cm intre randuri si 4-5 cm intre plante pe rand . Norma de insamantat este de 4-5 kg/ha , asigurandu-se o densitate de 430.000 pl/ha . Epoca de semanat este 1-30 martie. Imediat dupa semanat se face tavalugirea terenului si se erbicideaza  cu Dual 500 EC(3-4 l/ha). Dupa 8-10 zile de la semanat se iriga  cultura cu o norma de udare de 200mc apa/ha.

 

Lucrari de intretinere a culturii de pastarnac

 

Dupa rasarit se executa raritul , cand plantele au 3-4 frunze adevarate, la 5cm intre plante pe rand. Odata cu raritul plantelor se executa si lucrarea de plivit.  Prasitul  culturii se face manual de 2-3 ori si mecanic de 3-4 ori,la 8-10 cm adancime in functie de gradul de imburuienare al terenului.  Irigatul  se face imediat dupa operatia de rarit, cu norma de udare de 200mc apa/ha, urmatoarele udari  se aplica si functie de regimul de precipitatii pana la 6-8 udari  pe brazde, cu norme de 250-300 mc apa/ha. Trebuie sa se evite alternantele mari intre lipsa si excesul de umiditate al solului  . Norma de irigare  este de 1800-2400 mc apa/ha/an. Fertilizarea  se face la inceputul ingrosarii radacinii cu N si K 2 O (60 kg/ha si 25 kg/ha). Combaterea bolilor  si daunatorilor  se face la aparitia primelor semne de atac. Pastarnacul desi o planta mai rustica, cu o rezistenta mare la boli  si daunatori , este totusi atacat de mana (plasmopara pastarnacea) si patarea frunzelor (cercospora appii), care combat la aparitia lor prin stropiri repetate cu solutie bordeleza 0,5%. In primul an de cultura se elimina plantele care au inflorit. Recoltarea se face toamna tarziu , cu putin inainte de inghetarea solului. Recoltarea pastarnacului  este o lucrare anevoioasa datorita radacinilor adanci. radacinile cu cazmaua (pe suprafete mici) sau cu plugul fara cormana (pe suprafete mari) si apoi se recolteaza prin smulgere.

 

Productivitatea la cultura de pastarnac

 

Productia poate varia intre 30-40 t / ha la o densitate de 3500.000- 400.000 plante/ha. Se mai obtin de asemenea si peste 10 tone /ha frunze verzi folosite, in proportie redusa in furajele care se insilozeaza. Plantele nerecoltate toamna se pot recolta in ferestrele iernii cand solul  nu este inghetat sau primavara devreme. Pastrarea pastarnacului  peste iarna se poate face in silozuri la fel ca si la morcov.  

 


Culoarea radacinii la exterior este alb-galbuie,la fel si in pulpa radacinii este densa, cu gust usor dulceag. 

 

Daca doresti sa cumperi samanta de pastarnac, click aici:

https://www.semplus.ro/pastarnac-guernesay-3-g

https://www.semplus.ro/banda-cu-seminte-de-pastarnac

https://www.semplus.ro/Pastarnac-HALBLANGE