Importanta, biologie, ecologie la cultura de luffa

 

 

De la luffa  (burete vegetal ) se foloseste ca materie prima mezocarpul fibros (spalat si uscat ) al fructului fara seminte  (Luffae fructus ), format din fibre celulozice, compacte si elastice de culoare galbuie ,fara miros si gust. Planta intreaga contine substante amare (cucurbitacin B), fructele proaspete sunt bogate in mucilagii, semintele  contin saponozide etc. Utilizarile medicinale sunt restranse, actiunea specifica putin studiata . Empiric s-a folosit radacina ca purgativ , fructele proaspete ca emolient ,iar (in trecut) cele uscate ca absorbant (in chirurgie) . Actualmente este apreciat ca burete  de baie prezentand calitati superioare produselor similare din mase plastice.

 

 

Specia cultivata este Luffa cylindrica  (L.) Roem . Numele genului provine de la cuvantul ''luff'', numele plantei la arabi (I. Prodan si E.I. Nyaradi, 1964).

La noi in tara , din aceeasi specie se cultiva soiul local (populatia) '' De Arad'' din anul 1980.

Luffa cylindrica  (L.) Roem . este planta anuala , unisexuat monoica. Radacina este pivotanta . Tulpina este volubila , de 3-6 m cu circei. Frunzele sunt palmat -lobate (5-7lobi). Florile mari gamopetale, au culoarea galbena. Cele mascule cu caliciu campanulat , corola din 5 petale libere , Stamine 3 (rar 5) , cele femele solitare, cu tubul caliciului mai lung decat ovarul. Fructul este o peponida cilindriforma, neteda, cu lungime pana la 50 cm, deschizandu-se printr-un capac. Mezocarpul fructului constituie materia prima, prezentata mai sus.

 

 

 

Planta termofila ( rasare la 10-12 grade C ) , sensibila la ingheturi de primavara si la temperaturi scazute in perioada fructificarii (fructele raman mici) . Este pretentioasa si fata de regimul hidric. Are cerinte ridicate fata de sol, pretinzand soluri usoare, permeabile si structurate, reusind, pe cernoziomuri si aluviuni fertile.  Avand in vedere cerintele plantei , F. Craciun si colab . 1977 recomanda cultura in Campia de vest , Campia Olteniei si Campia Burnazului.

 

Tehnologia de cultivare a luffa

 

Rotatia. Cultura se amplaseaza dupa plante care lasa solul curat de buruieni, cum sunt cerealele de toamna  si prasitoarele bine intretinute. Nu se cultiva dupa alte cucurbitaceae sau dupa ea insasi pe acelasi teren numai dupa cca. 5 ani.


Fertilizarea culturilor de luffa

 

Se face cu gunoi de grajd  bine descompus (cca. 30 tone/ha ), impreuna cu ingrasaminte chimice  in doze de 50-60 kg/ha N , 40-50kg/ha P2O5 si 20-30kg /ha K2O. Gunoiul de grajd,  fosforul si potasiul se incorporeaza cu aratura, iar azotul se aplica primavara.

 

Lucrarile solului  in culturile de luffa.

 

Se face aratura adanca la cca. 30 cm , dupa eliberarea terenului de planta premergatoare. Primavara, solul  se mentine curat de buruieni si afinat pana la semanat sau plantat (cand solul are 10-12 grade C) , prin lucrari cu cultivatorul urmat de grapa cu colti sau cu combinatorul.

 

 

 

 

 

Inmultirea in cultuile de luffa.

 

Se poate inmulti si prin semanat direct in camp ( in zone cu primaveri timpurii si toamne lungi si calduroase ), insa avand cerinte termice ridicate in cursul vegetatiei (suma de grade 4200-4800 grade C) se recomanda sa se cultive prin rasad produs in rasadnite calde (F.Craciun si colab. 1977). Rasadul  necesar pentru plantarea unui ha se produce pe cca. 70 m2 rasadnita calda. Se recomanda ca semanatul sa se faca in 1-10 martie, in ghivece  nutritive. Se folosesc pentru un ha cca 3 kg samanta  cu puritate 95% si germinatie de 85% . F. Craciun si colab. 1977 recomanda ca plantarea rasadurilor  sau a ghivecelor   cu rasad sa se faca intre 15-20 mai, la 1,5 m intre randuri si 70 cm pe rand. In cazul semanatului direct in camp, la aceleasi distante se seamana in cuiburi cate 3-4 seminte  , la cca. 2 cm adancime.

 

Lucrarile de ingrijire in culturile de luffa .

 

Constau in combaterea buruienilor  si afinarea solului  ( prin prasile de cate ori este nevoie) , instalarea spalierului , irigarea pana la inflorire si ciupirea varfurilor florale (lasand cate 5 fructe pe planta) .

 

Recoltarea la culturile de luffa.

 

Conditionarea. Productia. Fructele se recolteaza cu mana, la maturitate (cand s-a vestejit codita , iar varful inferior s-a ingalbenit), inainte de primul inghet, pe timp frumos. Se obtine la ha intre 50-100 mii bucati (fructe) si respectiv 300-600 kg samanta .

Dupa cules , fructele se pun la uscat la soare sau in incaperi amenajate.

Pentru obtinerea buretelui de baie ( dupa F. Craciun si colab,1977) se procedeaza astfel : se scot semintele  din fruct prin despicarea capacelului din varful fructului si scuturarea lui ; urmeaza inlaturarea substantelor mucilaginoase si a cojilor, tinandu-se fructele in apa fierbinte 10 minute, apoi se storc, repetandu-se operatia de cateva ori ; dupa inlaturarea mucilagiilor se introduc in apa rece si se inlatura ultimele portiuni de coji. Urmeaza apoi ca buretii  sa se insire pe sfoara pentru uscare. Cinci mii bucati de bureti vegetali au cca. 100 kg.

 

Daca doresti sa cumperi seminte de luffa, click aici: https://www.semplus.ro/Luffa