Obtinerea unei productii stabile de legume  este conditionata, alaturi de pregatirea terenului si de buna desfasurarea a lucrarilor de semanat. Aceasta actiune cu caracter agrotehnic si organizatorica necesita un control riguros al semintelor  si pregatirea lor cu toata atentia.

 

Pregatirea semintelor.

 

Inainte de introducere in sol , semintele se supun unor operatii diverse de conditionare si stimulare pentru a le grabi incoltirea si a asigura o incoltire uniforma.

 

Sortarea semintelor.

 

S-a constatat ca sortarea semintelor dupa marime (calibrare) si folosirea la semanat a semintelor mai mari asigura sporuri de productie, recolte timpurii si de calitate superioara. Cantitatile mici de samanta se sorteaza prin alegerea la masa, cu ajutorul sitelor sau prin scufundare in apa. Cantitatile mari se sorteaza cu ajutorul masinilor de sortat si calibrat.

Tratarea semintelor impotriva bolilor  si a daunatorilor (dezinfectia) este o lucrare obligatorie si se face in scopul prevenirii oricaror infectii si infestari. In mod curent, semintele valorificate prin comert sunt dezinfectate inainte de ambalare. Totusi, in unele cazuri, aceasta operatie se indica a se desfasura si in ferme. 

Umectarea semintelor cu apa  se practica cu scopul de a grabi incoltirea si de a uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada de producere a rasadului sau la completarea golurilor aparute in semanaturi.

Stimularea semintelor este o metoda de activizare a proceselor fiziologice, ceea ce conduce la o rasarire uniforma, plante viguroase si recolte timpurii.

Granularea semintelor se practica in vederea asigurarii unei rasariri cat mai uniforme a plantelor. Semintele se amesteca cu un material organomineral. Se foloseste la tomate, morcov, patrunjel  salata, ceapa, ridichi  si asigura sporuri de productie de 10-18%, fata de semintele negranulate.

 

 

 

 

Epoca de semanat.

 

Acest moment este conditionat de particularitatile biologice ale speciilor legumicole, de scopul urmarit, de perioada de vegetatie si modul de esalonare a productiei in cursul anului. Factori importanti in stabilirea epocii de plantat  si semanat sunt: temperature, tipul solului , starea terenului la un moment dat.

Pentru a folosi mai bine umiditatea solului, speciile rezistente la temperaturi scazute se seamana cat mai devreme. Pentru specii ca: morcov, patrunjel, pastarnac, ceapa, marar si spanac, semanatul mai devreme prezenta importanta, deorece semintele acestora incoltesc mai incet.

 

 

 

 

 

Semintele din speciile legumicole pretentioase la caldura vor fi semanate primavera mai tarziu, atunci cand in sol se gasesc conditii optime de temeperatura, cerute de  fiecare specie in parte (fasolea in aprilie, castravetii  la inceputul luni mai).

La stabilirea epocii optime de semanat trebuie sa se tina seama si de rezistenta plantelor la inghet. Specii ca fasolea, tomatele, castravetele, pepenii, bamele, vor fi in asa fel semanate ca sa nu sufere de pe urma brumelor si ingheturilor tarzii de primavara.

Pentru satisfacerea nevoilor de consum si pentru aprovizionarea ritmica a fabricilor de conserve cu materie prima, semanatul la unele culturi se face esalonat, in mai multe epoci (salata, ceapa, ardeiul, tomatele, mazarea).

Suprafata de nutritie constituie un factor essential in asigurarea conditiilor optime de crestere a plantelor, caracterele morfoanatomice, aspectul exterior, fertilitatea  solului, modul de mecanizare a lucrarilor.

Semanatul se face la distante diferite intre randuri si intre plante, adica: in randuri simple, dese (mazarea) sau la distanta (tomatele, castraveti), in randuri duble sau in benzi (morcovi), asigurandu-se un numar optim de plante la hectar.

Adancimea de semanat depinde de marimea semintelor si tipul solului. Cu cat samanta este mai mica, cu atat si adancimea de semanat trebuie sa fie mai redusa. Pe soluri usoare, care se usuca mai repede si lasa sa patrunda mai usor aerul, semintele se seamana mai adanc, pe solurile grele, argiloase, se seamana mai la suprafata.

In general, adancimea de semanat normala este urmatoarea: pentru seminte mici (morcov, tomate), 1-2 cm, pentru seminte mijlocii (sfecla, castraveti), 2-4 cm si pentru seminte mari (mazare, pepeni), 4-5 cm.