IMPORTANTA. BIOLOGIE. ECOLOGIE.

 

 

Chimionul ( Chimenul), raspandit in flora spontana din Europa si Asia, este luat in cultura din timpuri stavechi , fiind amintit in lucrarile scriitorilor antici , Teophrast, Dioscorides etc. Se cultiva pentru fructele utilizate in industria alimentara si medicina.

 

Materia prima si compozitia chimica.

 

De la chimion se folosesc fructele (Carvi fructus) care contin ulei volatil ,ulei gras, proteina si glucide. Cand se solicita iarba proaspata (Carvi herba) ,acesta se recolteaza la 20 cm deasupra nivelului solului.

Continutul fructelor in ulei volatil variaza, dupa provenienta si conditiile de cultura, intre 2,73-6,50%. In tara noastra, chimionul  din flora spontana are 3,5-4%, iar cel din cultura 4,10-5,80%, ( V. Calcandi si colab. 1961,citat de V. Cucu si colab. 1982). Continutul maxim in ulei volatil se gaseste in fructele verzi (faza de lapte),iar pe masura maturizarii continutul de ulei volatil scade. S-a constatat ca la densitatea optima a plantelor , continutul de ulei a fost mai mare (4,1-5,2%) decat la densitati mai mari sau mai mici (3,5-4%) ( L. Hornok si Gy Csaki, 1982). Componentii uleiului volatil variaza in functie de provenienta, clima, sol , modul de recoltare etc. , determinand gustul si mirosul specific, respectiv calitatea acestuia.

In uleiul volatil de chimion de provenienta romaneasca, s-a stabilit ca cea mai mare parte este formata din compusi oxigenati , cum sunt cetonele si alcoolii ( F. Suteu si H. Rothbacher . 1973) . In general uleiul de chimion este format , in proportie de 50-60 % din carvona, urmata de limonem (cca. 40%) , cantitati mici de hidrocarburi terpenice (pinem, terpinem, mircen etc), alcooli( carveol , dihidrocarveol , linalool, etc),aldehide si cetone ( aldehida acetica, furfural, dihidrocarvona etc) si altele ( V. Cucu si colab.1982). Fructele de chimion , alaturi de uleiul volatil mai contin 15-18% ulei gras , 20-25% glucide , 18,9% -25% proteine si 5-8% cenusa. In FR. IX figureaza Carvi fructus cu un continut de cel putin 3% (v/g) ulei volatil.

 

 

 

 

 

Utilizari.

 

Uleiul volatil de chimion are actiune carminativa, stimuleaza secretiile gastrointestinale , calmeaza colicile intestinale si fluifica secretiile bronsice. Este in anorexii , in dispensii si ca aromatizant , in pastele de dinti etc. Uleiul de chimion este utilizat si industria alimentara, la prepararea diferitelor bauturi alcoolice , in parfumerie,la fabricarea sapunurilor etc. Fructele chimionului se folosesc la prepararea supelor, lichiorurilor, prajiturilor etc. Uleiul gras are utilizari in tehnica. Turtele care raman dupa extragerea uleiului constituie un furaj concentrat , bogat in proteine. Chimionul este si o buna planta melifera.

 

Raspandire.

 

Spontan se intalneste pretutindeni in Europa si Asia. La noi apare in finetele umede din regiunile de campie , pana in cele subalpine , mai frecvent in flora regiunilor de deal si submontane. In cultura se gaseste in mai multe tari europene: Olanda, Belgia, Polonia, Germania,  In tara noastra se cultiva mai mult in zona de dealuri cu umiditate suficienta.

Sistematica. Soiuri. Specia cultivata este Carum carvi L ; sin Carum decusatum Gilib; C. aromaticum Galibs ; Pimpinella carvi Jessen carvi L. are 2n= 20,22 (A. Laza si G. Racz,1975). Pe glob se cultiva diferite proveniente sau soiuri ameliorate. In Olanda ,se lucreaza la ameliorarea chimionului din 1911, obtinandu-se soiuri cu 4-6% ulei volatil.

In tara noastra s-au cultivat diferite populatii ,iar din anul 1973 sunt cultivate soiurile locale (populatiile) '' Mare de Roman'' si '' De Ghimbav''. Potentialul de productie al acestor soiuri locale este de 9-12 q /ha (De Ghimbav), respectiv 8-10 q/ha (Mare de Roman) fructe (V. Miricioiu,1982). Au un continut de ulei volatil in fruct cuprins intre 3,5-4,5% (De Ghimbav) si 4-4,8% ( Mare de Roman).

 

Particularitati biologice.

 

Chimionul cultivat este planta ierboasa bienala, in anul I formeaza o rozeta de frunze, iar in anul II tulpina florifera. Radacina este pivotanta, carnoasa, deschisa la culoare, groasa de 1,5-2cm, adanca (30-40cm), putin ramificata. Tulpina se formeaza numai in anul II, este erecta, inalta pana la 100 cm, fistuloasa, muchiata, ramificata. Frunzele in primul an, dispuse in rozeta, sunt lung petiolate, 2-3 penat -sectate, de 20-40cm. In anul II ,frunzele inferioare sunt mai lung petiolate , bipenate, cu 6-12 perechi de segmente de ordinul I , iar cele superioare sunt sesile , bipenate cu lacini filiforme , slab mucronate. Florile sunt dispuse in umbele compuse din 5-15 radii inegale , cu umbelule compuse , la randul lor, din 10-13 flori, situate pe pedicele inegale ,fara involucru si involucel ( formate din hipofile reduse , caduce). Florile sunt alcatuite pe tipul 5; caliciul redus la 5 dintisori mici;corola formata din 5 petale albe , (capitate) roz sau rosietice ; 5 stamine in alternanta cu petalele; gineceul bicarpelar prelungit cu doua stiluri capitate. Inflorirea are loc din aprilie pana in iulie. Fructul este o diachena formata din doua mericarpe libere dispuse pe un carpofor bifidat , aproape pana la baza . Mericarpele au 3-6mm lungime si pana la 2mm grosime , sunt usor arcuite , inguste spre capete , de culoare cenusie- bruna , cu 5 proeminente (coaste) evidente , de culoare mai deschisa. MMB este de cca 2,5g, iar MH de cca 50kg. Fructele mature prezinta miros aromat si gust intepator . Uleiul volatil este acumulat in canale longitudinale dispuse in peretii fructului cate 6 canale in fiecare mericarp . Cercetari asupra particularitatilor morfologice ale celulelor epicardului la Carum carvi (comparativ cu cele de la Aegopodium podagraria L) au fost efectuate la microscopul electronic de E. M. Cappelleti,1979.

Cerinte fata de clima si sol. Chimionul este planta climatului umed si racoros , ajungand in nord pana in Peninsula Scandinavica. Temperatura minima de germinatie este de 5-6 grade C. Plantutele tinere suporta temperaturi scazute ,iar cele mature ierneaza bine. In cursul vegetatiei , temperaturile trebuie sa fie moderate . Chimionul este pretentios fata de umiditate inca de la rasarire . In primul an , pretinde multa umiditate in tot cursul vegetatiei , iar in al doilea an la inflorire . Ploile abundente la inflorire influenteaza negativ fecundarea . Ploile in exces ca si seceta in exces ,insotite de vanturi uscate , au un efect negativ asupra productiei. Cerintele fata de lumina : in primul an sunt mai reduse ( crescand sub planta protectoare),insa in anul II sunt mari acesta influentand favorabil productia si continutul fructelor in ulei volatil. In unele cazuri , lipsa luminii face ca plantele sa infloreasca abia in anul III . Chimionul are cerinte moderate fata de sol . Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile adanci , bogate in calciu , bine afanate ,cu expozitie sudica si aparate de vanturi. Merge bine pe cernoziomuri si pe solurile formate pe aluviuni . Nu reuseste pe solurile grele si acide.

 

 

Zonare.

 

La noi se cultiva in zonele climatului umed si racoros. Zonele favorabile sunt dealurile vestice( jud. Satu Mare, Bihor, Arad ), Tare Hategului , Podisul Transilvaniei , Tara Barsei si Subcarpatii rasariteni ( E. Paun si colab. 1983). In zona sudica si calduroasa ( in campie) , chimionul degeneraza .

 

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

 

Rotatia.

 

Chimionul merge dupa plantele care lasa terenul curat de buruieni si aprovizionat in elemente nutritive. Da rezultate bune dupa prasitoare fertilizate cu gunoi de grajd si bine lucrate precum si dupa cereale de toamna. Chimionul nu merge dupa sine insusi . Se poate cultiva pe acelasi teren numai dupa 5-7 ani.

 

Fertilizarea .

 

In mod obisnuit chimionul se fertilizeaza cu ingrsaminte chimice , gunoiul de grajd aplicandu-se plantei premergatoare ( obisnuit o planta prasitoare) . In conditiile de la Brasov , A. Mihalea , 1965 a constatat ca cea mai mare productie de chimion s-a obtinut in cazul aplicarii ca ingrasare de baza a 45kg/ ha N, 45kg/ha P2 O5, si 30 kg/ha K2O. Reactia la fertilizare a chimionului s-a urmarit si in alte tari ( S. Kordana si colab. 1983, Z. Weglarz,1983 etc). Elementele fertilizante influenteaza atat cresterea plantelor in primul si al doilea an de vegetatatie cat si fructificarea. In baza datelor experimentale mai vechi si mai noi , in diferite conditii de cultura la chimion se recomanda folosirea ingrasamintelor chimice 40-50 kg/ha P2O5 si 60-70 kg/ha K2O , incorporate cu aratura adanca si 40-50 kg/ha N aplicate primavara inainte de insamantare. In toamna anului I se aplica 40-50 kg/ha P2O5, incorporat cu ocazia ultimei prasile si bilonarii ,iar in anul II , primavara timpuriu se administreaza 35-40 kg/ha N, apoi se trece cu grapa cu colti.

 

Lucrarile solului.

 

Daca chimionul urmeaza dupa prasitoare, aratura se face imediat dupa eliberarea terenului la 25-30cm adancime. Cand se cultiva dupa cereale , dupa recoltarea lor , se discuieste si apoi se face aratura de baza la 25-30cm adancime. Patul germinativ se pregateste primavara devreme , prin nivelarea araturii , maruntire, uniformizare si tasare.

 

Samanta si semanatul .

 

Samanta trebuie sa fie din productia anului precedent , sa aiba puritate de 98% ( minimum 94%) si germinatia de 85% ( minumum 75%) . Pentru prevenirea atacului de bacterioza se face tratament termic ( ca si cel prezentat la coriandru) sau fermentarea semintelor ( aratata la anason) . Se poate face si prin tratamente chimice cu formalina 0,25% sau Tiradin 0,4%. Chimionul se poate semana in cultura pura sau sub planta protectoare (cultura mixta). Mai economic este cand se cultiva ca planta protectoare sau culturi mixte (cu mac, mustar, marar, boeceag, mazare, orz), cand se obtine productie in anul I (cultura asociata), urmand ca chimionul sa se recolteze in anul al doilea . Obisnuita este cultura intercalata cu mac. Desi in cultura pura chimionul, da productii ceva mai mari , decat asociat cu alte plante, valoarea productiei la culturile mixte este mult mai mare , fiind deci mai rational si mai economic acest mod de cultura.

Insamantarea se face primavara devreme , in prima urgenta. L. Harnok si Gy Csaki , 1982,arata ca au obtinut cele mai bune productii de samanta si ulei volatil la 110,7 plante la m2 ( semanat la 30cm intre randuri cu 6-8 kg/ha samanta) . Desimea potrivita pentru chimion , in conditiile tarii noastre , este de 40-50 plante m2 (V. Miricioiu , 1982, M. Mircea 1986). Semanatul se face cu semanatorile universale de cereale la distanta intre randuri de 50cm si adancimea de 1,5-3,5cm . In cazul in care se insamanteaza in cultura mixta cu mac se reduce adancimea de semanat , folosindu-se limitatoarele de adancime la brazdare . Cantitatea de samanta este de 10-12kg/ha , in cultura pura ,si de 8 kg/ha in cultura mixta. Daca se asocieaza cu mac ,aceasta se seamana in cantitate de 1-2kg/ha , adaugandu-se semintei de chimion.

 

Lucrarile de ingrijire.

 

In primul an de vegetatie , la culturile pure si la cele cu mac se executa 3-4 prasile si 2-3 pliviri. Rarirea chimionului se face la a doua prasila lasandu-se plantele la 8-10 cm distanta pe rand. Daca chimionul s-a cultivat cu cereale de primavara , imediat dupa recoltarea acestora imediat se executa prima prasila cu care ocazie se face si raritul pe rand. In toamna anului intai , dupa recoltarea plantei insotitoare se face o prasila ,iar plantele se biloneaza pentru a nu degera. In culturile pure de chimion , in anul I ,primavara , inainte de rasarirea plantelor se aplica erbicidul Prometrin in doza de 5 kg/ha . In culturile mixte , in anul I, planta care insoteste chimionul se recolteaza cu grija pentru a nu distruge plantele de chimion.

In anul al-II-lea , se face fertilizarea asa cum s-a aratat , primavara timpuriu se grapeaza lanul de-a curmezisul randurilor , urmata de prima prasila si plivitul pe rand. Dupa inca doua saptamani se face a doua prasila ,iar a treia prasila inainte de inflorirea plantelor . In unii ani productia este afectata de aparitia unor inflorescente fara rod (5-20%) care probabil este determinata de unii factori de natura virotica , sau se datoreste atacului unui acarian . Se combate prin stropiri efectuate cu Fosfation 1l/ha in 600 l de apa , la inceputul infloritului. Fainarea se combate prin stropiri cu sulf muiabil 0,4% . Soarecii de camp provoaca pagube destul de mari in culturile de chimion. Combaterea lor se face prin prafuiri cu Melipax 10 PP (60kg/ha) ,cu momeli toxice , gazarea galeriilor (3-4 tablete Phostoxin pentru un sistem de galerii) (V. Miricioiu, 1982, M.Mircea 1986).

 

Recoltarea. Conditionarea. Productia.

 

Maturizarea fructelor de chimion se face esalonat ,iar fructele coapte se scutura foarte usor . Recoltarea se poate face direct cu combina sau intai se taie plantele apoi ( dupa uscare) se treiera. Cu combina se recolteaza cand 60-75% din umbele sunt brune. Se adapteaza combina ( 700-750 ture/minut la toba ,sitele potrivite etc) pentru a nu se produce pierderi . In cazul seceratului cu masini de taiat ce intra in lan cand 30-35% din umbele sunt brune , apoi plantele se strang in snopi mici ( cu diametru de 15-20cm ) care se aseaza in picioare pentru a se usca . Dupa uscare se treiera cu combina . Recoltarea se face in zilele noroase sau numai dimineata , seara sau noaptea, pentru a se evita scuturarea . Dupa recoltare , semintele se usuca in magazii bine aerisite in strat de 20-25cm si lopatate zilnic de 1-2ori. Apoi samanta se selecteaza pentru realizarea indicilor de calitate. Cand se solicita iarba proaspata de chimion , recoltarea se face prin cosire la 20cm de sol ,cand fructele au ajuns la faza de pirga. Se recomanda ca inaltimea de taiere a plantelor sa fie 40cm (A. Mihalea 1986).

Conditiile tehnice de receptie a fructelor de chimion prevad un continut de impuritati de maximum 1 %, - resturi de conditie si alte parti de planta , maximum 2 % - fructe seci, rupte , inegrite. Continutul in ulei volatil , minimum 3% . Corpuri straine organice , maximum 1,5%, iar cele minerale , maximum 0,5%. Umiditatea maximum 12%. Pentru iarba de chimion conditiile tehnice de receptie prevad ca impuritati maximum 5% tulpini mai lungi de 10 cm sub ultima ramificatie ; corpuri straine organice , maximum 0,1% , iar cele minerale maximum 0,1%, umiditatea normala a produsului proaspat recoltat , fara urme de apa , continutul de ulei volatil minimum 0,4%.

Productia medie realizata de chimion este de 800-1200 kg/ha fructe.

 

Daca doresti sa cumperi seminte de chimion, click pe urmatorul link https://www.semplus.ro/Chimion