IMPORTANTA.BIOLOGIE. ECOLOGIE

 

Coriandrul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind utilizat in scop aromatic si medicinal. A fost luat in cultura din antichtate. In lucrarile lui Columella, Varro, Dioscoride etc. Se fac referiri cu privire la cultura coriandrului. Numele plantei deriva de la cuvantul grecesc'' Koris'' , care inseamna plosnita (plantele avand miros de plosnita).

 

Materia prima si compozitia chimica.

 

Coriandrul se cultiva pentru fructe (Coriandri fructus). Fructele contin ulei volatil , in componenta careia intra mai multe substante aromate, separabile intr-o gama larga de esente de parfum. Fructele mai contin ulei gras, proteina, saruri minerale, etc. Continutul de ulei volatil din fructe variaza intre limite destul de largi (0,15-0,17%), in functie de soi , zona si conditiile de cultura. La noi in tara formele cultivate au continutul de ulei volatil cuprins intre 0,4- 1 %, ( E. Coiciu, si G. Racz,1962, V. Cucu si colab , 1982). Din uleiul volatil de coriandru se pot separa esente cu miros de lacramioare, (linalool), trandafir(geraniol), violete ( mmetilionina si ionina), lamaie (citralul) etc. Continutul in ulei volatil in fructe depinde de provenienta , pozitia umbrelor, gradul de maturizare si vechime (este mai mare in fructe de curand maturizate).

Fructele de coriandru au un continut de 15-20% substante grase ,12-16% proteine , cca 20% glucide , 4-7% cenusa si 9-12 % apa. Continuttul ridicat in aminoacizi esentiali din fructele de coriandru si posibilitatea valorificarii superioare a produsului (deseu) dupa extragerea uleiului volatil a fost semnalat de H. Popescu si I. Tugui, 1976.

 

 

 

Utilizari.

 

Fructele de coriandru au actiune carminativa si stomahica. Se utilizeaza pentru aromatizarea sau corectarea gustului unor medicamente. Fructele de coriandru intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru copii, in ceaiul gastric nr. 2, in ceaiul tonic aperitiv. Este indicat in anorexii si dispensii. Coriandrul are si proprietati bactericide si fungicide. Fructele mestecate micsoreaza mirosul neplacut din respiratia celor care au consumat usturoi.Fructele de coriandru se folosesc in industria alimentara,la condimentarea mezelurilor, prepararea lichiorurilor etc. Se recomanda sa nu se foloseasca fructele proaspete. Uleiul volatil din fructele de coriandru constituie o sursa importanta in obtinerea linaloolului , utilizat in industria parfumurilor sau la semisinteza altor produsi , cum este citralul (V. Cucu si colab. 1982). Substantele grase (uleiul), din fructe se folosesc in industria sapunurilor. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului constituie un furaj concentrat valoros, bogat in proteine si glucide. Tulpinile de coriandru se folosesc drept combustibil.

Coriandrul este si o valoroasa planta melifera. Raspandire. Coriandrul apare spontan si subspontan in sudul Europei, fiind luat in cultura pe tot globul, ocupand suprafete mai mari in bazinul mediteraneean. La noi in tara, coriandrul este una din cele mai importante plante producatoare de ulei volatil. Este cultivata pentru nevoile interne , fiind solicitata si la export.

 

Sistematica. Soiuri.

 

Formele cultivate apartin unei singure specii, Coriandrum sativum L are 2m = 22 ( I. I.Bara , 1980). Este originara din bazinul mediteranean. Dupa diametrul fructelor , specia a fost impartita in doua varietati : var. Vulgare Alef , cu fructul mare ( 3-5 mm diametrul) si var. micro- carpum D.C, cu fructul mic (1,5- 3mm diametru) si cu continut mai ridicat in ulei volatil.Soiurile cultivate la noi in tara apartin var. Vulgare. Harod , 1960 (citat de E. Coiciu si G. Racz , 1962), a constatat ca plantele provenite din Africa de nord au fructe mai mari decat cele europene.

La noi in tara , se cultiva soiul local ( populatia) ''De Braila'', din anul 1973, iar in anul1987 a fost omologat soiul romanesc ''Sandra''. Populatia '' De Braila'', are inaltimea de 70-120 cm,

perioada de vegetatie de 90-125 de zile si 0,40-0,70% ulei volatil in fructe.

Particularitati biologice.

Coriandrul este o planta ierboasa, anuala. Radacina este pivotanta, subtire ,si putin ramificata . Tulpina este erecta ,inalta 20-90cm , cilindrica glabra , fin brazdata , ramificata spre varf. Frunzele sunt de culoare verde deschis, glabre , lucioase si asezate altern pe tulpina. Cele bazale sunt petiolate , intregi si numai crenat incize sau trilobate , pana la simplu penat – sectate , cu foile rotunjit cuneate. Frunzele urmatoare sunt 1-2 penat- sectate , mai mult sau mai putin ovate , cu numar redus de foliole ,cu baza cuneata , inegal- penat- lobate , pana la penat -sectate , cu lacini late, obtuze , mucronate. Frunzele de la mijloc pana la varful tulpinii sunt sesile 2-3 penat- sectate , cu lacini dintate , liniare aproape filiforme si varful acut mucronat. Florile sunt mici,grupate in umbele compuse , lung-penduculate ,cu 3-7 radii ( + egale),lungi de cca.1,2-2 cm lipsite de involucru ,iar involucelul cu 3 foliole,inserate unilateral , inguste si cu varf ascutit. Umbelele sunt cu flori numeroase. Floarea este alcatuita pe tipul lacee, florile de la marginea inflorescentei cu petala externa mai mare ( pana la 4mm), florile interioare cu petale mici si simetrice , stamine in numar de 5, iar pistilul este format dintr-un ovar inferior cu 2 loji , in fiecare cate un ovul , prelungit cu doua stiluri scurte , terminate cu cate un stigmat capitat. La baza stilului se gaseste o glanda nectarifera disciforma. Polenizarea este alogama , datorita maturizarii anterelor inaintea stigmatului infloririi ( Goluhov , 1955 , citat de E. Coiciu si G.Racz 1962). Fructul este diachena sferica , cu diametrul de 2-6mm ,de culoare galbena-bruna sau bruna. Cele doua jumatati sunt unite ( la unele soiuri se desfac la maturitate). Pe fiecare mericarp sunt 5 coaste ondulate si 4 coaste carenate mai pronuntate. La varf raman resturile caliciului si cele doua stigmate. In fiecare mericarp se afla o samanta. MMB este de 7-10 g. Fructele mature au miros si gust placut (aromat),iar cele verzi respingator. Coriandrul infloreste in iunie -iulie si ajunge la maturitate pe la jumatea lunuii august. Perioada de vegetatie este de 90-120 zile. In prima parte a vegetatiei , toate organele plantei emana un miros neplacut , similar cu cel de plosnita , datorita unei aldehide diciclice.

 

 

Cerintele fata de clima si sol.

 

Coriandrul este originar din zona mediteraneana , insa s-a adaptat la unareal larg de cultura , reusind si in zone cu temperaturi mai moderate. El se cultiva si in Norvegia , Finlanda, iar soiurile precoce , in anii mai calzi , ajung la maturitate dincolo de cercul polar. (E. Coiciu si G. Racz, 1962). Temperatura minima de germinatie este de 4-6 grade C, iar la 7 grade rasare in masa . La 5-8 grade C rasare la 21 de zile de la semanat. Temperaturile de peste 12-14 grade C , asociate cu seceta ,impiedica rasarirea uniforma si o incetinesc . Plantutele tinere suporta bine temperturi de pana la -10 grade C . In zonele sudice unde temperaturile minime din timpul iernii nu scad sub – 16 grade C , coriandrul se poate cultiva ca planta de toamna. In faza de rozeta , plantele cresc si se intaresc mai bine la temperaturi mai scazute . In timpul infloririi pretind 16-17 grade C , iar in timpul coacerii cca. 20 grade C. Fata de umiditate , cerintele sunt mai mari in timpul rasaririi si perioada cresterii tulpinii pana la formarea florilor . Seceta la rasarire poate compromite recolta, iar in timpul formarii florilor conduce la formarea de inflorescente putine si sarace. Atat excesul de umiditate in sol si in atmosfera, precum si vanturile uscate si calde , sunt nefavorabile cresterii si dezvoltarii coriandrului . Cerintele fata de lumina ale coriandrului , ca si la alte plante producatoare de uleiuri , sunt mari. Zilele insorite determina sporuri de productie si continut ridicat de ulei volatil, pe cand zilele noroase ,ploioase, stanjenesc polenizarea si maresc sensibilitatea plantelor la boli. Coriandrul este o planta pretentioasa fata de sol. Pretinde soluri fertile , afanate, permeabile , curate de buruieni si bogate in calciu , cu pH de 6,8-7,5. Rezultatele cele mai bune se obtin pe cernoziomuri, cu textura mijlocie , bogate in humus si calciu , dar reuseste si pe soluri brune de padure.

 

Zonare.

 

La noi in tara , cele mai favorabile conditii de cultura a coriandrului sunt in sudul si sud-estul tarii , cu soluri mai usoare ,fertile cu precipitatii de peste 400mm anual si ferite de vanturi . Se recomanda cultivarea coriandrului in Campia Baraganului , Campia Dobrogei , Campia Burnazului, Campia Timisului , Campia Olteniei, Campia Crisurilor, Podisul Dobrogei, Campia Moldovei (E. Paun , si colab, 1983).

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

 

Rotatia.

 

Coriandrul merge bine dupa premergatoare care lasa solul curat de buruieni si intr-o stare de fertilitate. Cele mai bune premergatoare sunt prasitoarele fertilizate cu gunoi de grajd , leguminoasele anuale si cerealele de toamna. Cele mai mari sporuri de productie s-au obtinut atunci cand coriandrul s- a cultivat dupa trifoi. Nu se recomanda semanarea coriandrului dupa alte plante din familia Apiaceae( anason, chimion sau fenicul). De asemenea ,nu se recomanda monocultura. Pentru a preveni atacul de boli si daunatori , coriandrul poate sa revina pe acelasi sol numai dupa 4-5ani.

Fertilizarea.

 

Coriandrul este mare consumator de azot si ceva mai putin de fosfor si potasiu. In exces ,ingrasamintele azotate favorizeaza atacul bolilor criptogamice ,care scad mult calitatea fructelor . Se recomanda doze de 50-70kg/ ha N, 40-50kg /ha P2,O5 si 30-35 kg /ha K2O ( M. Verzea, 1986, M. Mircea si R. Lupeanu , 1986). Ingrasamintele fosfatice si cele potasice se administreaza toamna ( ca ingrasamant de baza), iar primavara o data cu pregatirea patului germinativ , se incorporeaza si ingrasamintele cu azot. Fertilizarea cu NPK mareste productia si cantitatea de ulei volatil in fructe cu 17-40 % ( V .Cucu si colab. 1982). In baza unor experiente ,s-a stabilit influenta favorabila a magneziului si borului asupra productiei si calitatii fructelor.

 

Lucrarile solului.

 

Daca se insamanteaza dupa cereale de toamna , aratura se executa vara , dupa eliberarea terenului la 20 cm adancime , iar pana la inghet terenul trebuie intretinut ca ogor negru. Cand coriandrul se insamanteaza dupa o prasitoare ,aratura se face la 20-25cm , imediat ce terenul este eliberat . In zonele mai secetoase, nivelarea araturii contribuie la mentinerea rezervei de apa in sol si la o rasarire mai buna a plantelor. Lucrarile de pregatire a patului germinativ se fac la 4-5cm adancime (adancimea de semanat), cele mai bune rezultate obtinandu-se cu combinatorul.

 

Samanta si semanatul.

 

Materialul de semanat trebuie sa fie sanatos , bine dezvoltat ( cu MMB de 8-9 g), cu o buna puritate fizica de 98% (minimum 94%) si germinatia 80% (minimum 65%). Semintele mici si usoare chiar si sanatoase , au de obicei germinatia mai scazuta. Pentru a preveni atacul de boli ( bacterioza sau inegrirea fructelor de coriandru), samanta se trateaza cu Wondozeb 2kg tona de samanta . S-au obtinut rezultate bune si prin tratament termic la 52 grade C timp de 10-15 minute , prin scufundarea semintelor in apa incalzita la 53-54 grade C , urmata de racirea intru-un curent de apa . Pentru a combate Sclerotinia sclerotiorum , se trateaza semintele cu Ronilan sau Topsin M 70 in doza de 5 kg/tona de samanta ( M. Verzea , 1986). Prevenirea atacului de viespea semintelor de coriandru se face prin tratarea semintelor cu insecticide asfixiante ( Phosdrin , Delicia , Gastoxin) ( B. Bobirnac, 1983). Epoca de semanat a coriandrului influenteaza puternic productia. Ea se stabileste in funtie de zona de cultura. Se poate semana in august – septembrie , in pragul iernii si primavara timpuriu.

In ultimul timp , se recomanda semanarea cu semanatorile SUP-21, SUP-29 sau SUP -48,primavara in urgenta intaia ,la 25cm intre randuri iar pe solurile foarte imburuienate ( cu buruie perene), la 50 cm pentru a se putea prasi ( M.Verzea , 1982; M.Mircea si colab. 1984; M.Verzea 1986, Gh. Roman si M. Stefan ,1986). Desimea la rasarire se recomanda intre 190-200 plante / m2 (M.Verzea , 1982, M. Verzea 1986) pana la 350-400 plante /m2 (M. Verzea 1986). Cantitatea de samanta la ha este de 15-18 kg , iar adancimea de semanat de 3-4cm.

 

Lucrarile de ingrijire.

 

Pentru a favoriza germinatia , daca solul a prins crusta se sparge printr-o trecere cu grapa stelata , care distruge si buruienile in curs de rasarire . Dupa rasarire , in cazul semanatului in randuri rare , se executa 2-3 prasile intre randuri si pliviri pe rand , iar in culturile semanate in randuri apropiate , se fac pliviri. Adancimea prasilelor mecanice este de 5-6 cm la prima prasila si 7-9 la ultima prasila. Ultimul prasit se face in timpul formarii tulpinii. Erbicidele care au dat rezultate bune in cultura coriandrului sunt Gesagard -50 (5 kg / ha) , Afalon (2-3 kg/ha) aplicate primavara imediat dupa semanat, iar Gesaprim -50 ( 1,8- 2 kg/ ha ) si Pitezin (1-1,5kg/ ha) aplicate cand coriandrul are 2-3 frunze adevarate (M. Verzea , 1986). F.Popa si N. Sarpe ,1986, arata ca pentru combaterea buruienilor mono- si dicotiledonate trebuie sa se asocieze erbicidele antigramineice. Diizocab , Eradicane sau Lasso ,in doza de 6 l/ ha ,incorporate la pregatirea patului germinativ , cu Gesagard (2 kg/ha) aplicat dupa semanat pe toata suprafata ,sau Afalon ( 5 kg/ ha) aplicat dupa semanat , cu Fusilade (3 l / ha) dat pe vegetatie. Cand predomina buruienile dicotiledonate ,se recomanda folosirea erbicidelor Gesagard 50 sau Cosatrin 50 , in doza de 4 kg/ ha sau Afalon 5kg/ha , aplicate dupa semanat. Bacterioza sau inegrirea fructelor de coriandru se combate preventiv prin tratarea semintelor, dupa cum s-a aratat. Mana coriandrului de combate preventiv prin stropirea lanului cu zeama bordeleza 1%. Cercosporioza ( Cercospora coriandri) si putregaiul radacinii ( Sclerotinia sclerotiorum) se previn prin respectarea rotatiei si a celorlalte lucrari agrotehnice. Cel mai periculos daunator al acestei plante este viespea semintelor de coriandru (Systole coriandri) a carei larve se dezvolta in fruct si se hraneste cu endospermul. Se combate prin doua tratamente , cu unul din produsele Decis CE-25 (0,05 %), Sinoratox 35 CE (0,1%), Elocron 50 WP (1,2%), Lindatox 20 CE (0, 75%), sau Actelic 50 CE (0,1%), aplicate la inceputul infloririi si la inflorirea in masa. Combaterea acarienilor (Acarus siro etc.) care ataca fructele in timpul pastrarii se face prin masuri profilactice (repararea si curatirea spatiilor de depozitare) si dezimfectie pe cale chimica cu insecticide ( Carbetox 37 CE – 3% 0,1 L emulsie pe m2, Actellic 50 CE – 0,5% 40ml/m2)si acaricide ( Galecron 50 CE -0,3%, Pentac 50 PU -0,3%, Kelthane 18,5 CE 0,4%, aplicate separat ( insecticid apoi acaricid) sau impreuna ( insecticid + acaricid), cand produsele sunt compatibile ( M. Verzea 1986). Dupa cum s-a aratat , coriandrul are o polenizare alogama , fiind si o buna planta melifera. Pentru a asigura o buna polenizare , se recomanda folosirea a doua colonii de albine la ha , care asigura sporuri semnificative de productie.

 

Recoltarea.

 

Conditionarea. Productia. Coriandrul se matureaza esalonat , intai devin mature fructele din umbelele centrale , apoi cele din umbelele laterale. Fructele coapte se scutura foarte usor. Se recomanda recoltarea dimineata ( pe roua) , seara sau chiar noaptea pentru a evita pierderile prin scuturare. Recoltarea se poate face direct cu combina de cereale cand 60-70% din fructe s-au copt. Se poate recolta si in doua etape , taindu-se plantele cu seceratoarea sau cositoarea cand 50 % din fructe sunt coapte , dupa care se treiera.

La treierat , cu combina sau batoza , pentru evitarea spargerii fructelor se inlocuiesc sinele metalice cu sine de lemn , contrabatatorul se imbraca in tabla , iar turatia tobei se reduce la circa 600 ture/minut . Dupa recoltare ,produsul destinat consumului se conditioneaza la selector.

Conditiile tehnice de receptie prevad ca produsul sa fie format din fructe intregi. Ca impuritati se admit maximum 3 % fructe inegrite si maximum 7% fructe despartite (jumatati). Corpuri straine organice maximum 2% ,iar cele minerale maximum 1%; umiditatea maxima 12% , continutul in ulei volatil , minimum 0,3% .

Productia medie este cuprinsa intre 1200-1600 kg/ha.

Daca doresti sa cumperi coriandru - click aici: https://www.semplus.ro/Coriandru