Simptome produse de ciuperci la tomate cultivate în spaţii protejate

Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic, fiziologic şi la nivel anatomo-morfologic. În general, bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează prin câteva tipuri principale de simptome, care permit şi identificarea lor. Confirmarea organismului dăunător se face însă după un examen de laborator.

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate, după cum urmează:

- Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub influenţa enzimelor secretate de ciuperci, de exemplu Botrytis cinerea, Fusarium sp., Phytophthora parasitica.

- Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce dereglează regimul de apă cum ar fi: Fusarium oxysporum f. sp lycopersici, Verticillium albo–atrum şi Verticillium dahliae.

- Pătările frunzelor, de diferite culori, in diferite faze de vegetaţie, sunt simptome foarte răspândite la toate tipurile de boli, cum ar fi Colletotrichum coccodes, Fulvia fulva, Septoria lycopersici, Alternaria spp.

Simptome produse de bacterii la tomate cultivate în spaţii protejate

În cazul bacteriozelor care afectează tomatele, pot fi întâlnite următoarele tipuri de simptome:

Pătări și ciuruiri, cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare, cu sau fără aureolă-halo);

- apar pe frunze, tulpini, flori şi fructe: pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri, iar petele apar unghiulare; pe tulpini, pătările au formă de dungi sau benzi

- pe vreme umedă şi caldă, ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producând şi îmbolnăvirea altor plante;

- porţiuni de ţesut foliar, adesea cad, lăsând în frunză orificii, de formă neregulată cu margini zdrenţuite; ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă.

Exemplu: Xanthomonas campestris pv. vesicatoria, Pseudomonas syringae pv. tomato, Clavibacter michiganensis subsp. Michiganensis

Ofiliri  

- cauzate de pătrunderea bacteriilor în xilem, unde se multiplică şi migrează;

- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate, având ca rezultat slăbirea, ofilirea şi moartea plantei;

- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice, se răspândesc şi se multiplică în ţesuturile parenchimatice adiacente, în diferite puncte de-a lungul vaselor, omorând celulele;

- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare.

Exemplu: Clavibacter michiganensis subsp. Michiganensis

Ulcere (ulceraţii), leziuni

- apar pe tulpini;

- sunt numai o parte a simptomului de boală;

- aspectul lor nu este întotdeauna lucios şi moale, ci poate fi sub formă de: crăpături ale tulpinii; zone necrotice pe părțile aeriene ale plantei.

- în unele cazuri, ţesutul putrezit moare şi în tulpină pot să apară cavităţi;

- bacteriile pătrund prin răni, iar în plantele tinere şi prin deschideri naturale.

Exemple: Pseudomonas corrugata

Simptome produse de virusuri la tomate cultivate în spaţii protejate

Virusurile produc boli cu simptome ușoare până la foarte grave denumite viroze. Spre deosebire de alți agenți patogeni, virusurile produc infecții sistemice prezente în toate organele plantelor.

La tomate  aceste simptome se manifestă prin:

- Nanismul sau piticirea (micșorarea înălțimii plantelor)

- frecvent întâlnit la Pepino mosaic virus, Tomato mosaic virus.

- Mozaic

se manifestă :

- pe frunze: zone de culoare verde-gălbuie, difuze care alternează cu zone de culoare verde (Tomato mosaic virus); între nervuri pete mici, clorotice dispersate pe toată suprafața limbului (Tomato mosaic virus); pete de culoare verde-închis și ,,bășicarea” suprafeței frunzelor

- pe fructe: zone mai deschise la culoare pe fructele în curs de coacere (Pepino mosaic virus)

- Pătări inelare se manifestă:

- pe frunze: pete inelare clorotice, de culoare negricioasă (Tomato black ring virus); inele și linii sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus); pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate în jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin înțepăturile tripşilor vector (Tomato spotted wilt virus); pete brune sau de culoarea bronzului în stadiu mai avansat al bolii pe partea inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus).

- pe fructe: pete, arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie, mai deschise la culoare decît restul suprafeței, la fructele în curs de maturare (Tomato spotted wilt virus); desene inelare superficiale, concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus); pete brune pe fructele verzi și desene inelare divers colorate pe fructele în curs de maturare (Tomato black ring virus).

- Necroze se manifestă în lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii și într-un stadiu mai avansat distrug vârful plantei (Tomato black ring virus).

Simptome produse de insecte, acarieni la tomate cultivate în spaţii protejate

Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate:

- perforarea frunzelor (larve fluturi ex. Autographa gamma);

- scheletarea frunzelor (larve fluturi ex. Lacanobia oleracea, Spodoptera littoralis);

-minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp., Chromatomyia horticola, Tuta absoluta;

Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt, apar în urma faptului că pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora, printre care amintim:

- decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (afide, acarieni);

- încrețirea și răsucirea frunzelor (afide);

- deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi, acarieni);

- argintarea frunzelor (tripşi);

- imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)

Simptome produse de nematozi la tomate cultivate în spaţii protejate

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice, se localizează fie în țesuturile rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor sau în ovarele florilor (endoparaziți), fie la exteriorul organelor atacate (ectoparaziți), fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal.

În urma hrănirii prin înțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune, care frecvent apar sub formă de:

- gale, mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc, de exemplu pe rădăcini (Meloidogyne spp.);

- stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp.).