Tehnologia de cultura pentru PRAZ

    Generalitati privind cultura de praz

Desi la originea sa prazul este o planta perena, în Romania aceasta planta legumicola este bienala. În primul an de vegetatie, se formeaza o tulpina falsa, înalta de circa 30-60 cm, cu frunze viguroase. Fata de culturile de ceapa  si usturoi, desi sistemul radicular este fasciculat, acesta este mai puternic si patrunde mai adanc în sol.  De aceea, dupa rarire, sistemul radicular se reface greu, aspect deosebit de important în cazul plantarii si mai ales pentru aplicarea prasilelor.

Tulpina propriu-zisa, la cultura de praz, este redusa, avand forma de disc. Bulbul de praz  are dimensiuni reduse, comparativ cu bulbul de ceapa , si este reprezentat mai mult din partea inferioara a tecii frunzelor, care formeaza tulpina falsa. În zona centrala si superioara a discului tulpinal se gasesc 2-3 muguri, cu dimensiuni reduse, care genereaza în anul urmator tulpini florale.

Tulpina falsa creste în forma cilindrica, fiind formata din tecile frunzelor, devenite în timp carnoase si care se acopera strans una pe alta, pe o portiune de la circa 20 la 60 cm, în functie de soi, diametrul acesteia fiind, în functie de tehnologia de cultivare aplicata, de circa 3-6 cm.

     Frunzele prezinta forma liniara, sunt late, curbate longitudinal în forma de jgheab, colorate în verde-albastrui si acoperite cu un strat gros de pruina. Cresterea lor continua pana toamna tarziu, fara a intra în repaus înainte de recoltare. Tulpina florala se formeaza în anul al doilea de cultura, din mugurii aflati pe discul tulpinal. Ea prezinta o înaltime de pana la 2 metri, este plina pe interior si poarta o singura inflorescenta. Inflorescenta are o forma globuroasa si contine circa 300-3.000 de flori hermafrodite. La început, inflorescenta este protejata la exterior de o bractee pergamentoasa, de culoare liliachie, terminata în partea superioara cu o prelungire specifica, care se rupe cand florile ajung la maturitate. Florile sunt mici, au culoare alb-verzuie, purpurie, uneori violacee. Polenizarea este alogamaentomofila. Semintele au culoarea neagra, mai accentuat lucioasa ca la ceapa, tegument zbarcit, mai mult ca la ceapa.

     Cu exceptia soiurilor de vara, soiurile de praz  existente în Lista de soiuri si hibrizi ce se cultiva în Romania au o buna rezistenta la frig. Semintele germineaza la temperatura de 3-5 grade Celsius, iar temperatura optima de vegetatie este de circa 18-20 grade Celsius. La fel ca si cultura de ceapa, cultura de praz  este pretentioasa la factorul lumina; de aceea, solicita la înfiintarea culturii terenuri însorite. În ceea ce priveste cerinta pentru umiditate, prazul  are pretentii mari, fara a suporta excesul de apa. Din aceasta cauza, cultura poate fi irigata, deoarece în conditii de seceta productia este scazuta si de calitate inferioara. Cele mai mari cerinte ale culturii de praz sunt cele din domeniul îngrasamintelor.

Se recomanda ca in  cazul în care planta premergatoare nu a fost fertilizata  cu gunoi  de grajd, culturii de praz  si se vor administra cel putin 20 de tone de balegar  bine descompus (compost) la hectar si circa 300 kg de azotat de amoniu, 300-350 kg de superfosfat .

Tehnologia de cultivare a prazului  în camp

     În ceea ce priveste pregatirea solului  în vederea semanatului, aceasta se executa diferentiat, toamna si primavara. Discuitul (pentru desfiintarea culturii anterioare si nivelarea solului ), fertilizarea  de baza (gunoi de grajd si 2/3 din cantitatea de îngrasaminte  cu fosfor si potasiu) si aratura adanca (28-30 de cm, pentru afanarea solului si încorporarea îngrasamintelor administrate) sunt principalele lucrari efectuate toamna.

     În primavara se executa urmatoarele lucrari: afanarea superficiala a solului  (lucrare executata cu cultivatorul si sapa cu colti reglabili), fertilizarea  de primavara (cu restul de îngrasaminte chimice  pe baza de fosfor si potasiu plus azotatul de amoniu), discuitul (pentru încorporarea îngrasamintelor  si afanarea solului),  erbicidarea  (pentru combaterea buruienilor cu substante indicate în CODEX-ul produselor de uz fitosanitar,  încorporate cu discul la adancimea de circa 8-10 cm). În ceea ce priveste cultivarea prazului  direct în camp, samanta  ce urmeaza a fi folosita se va trata cu solutie de 0,05% sare potasica si borax, în vederea grabirii rasaririi.

Epoca de semanat pentru cultura de praz  direct în camp este primavara cat mai devreme (1-10 martie), cand terenul s-a zvantat si se poate intra pe teren cu agregatul pentru semanat.

Tehnica de semanat consta în folosirea masinilor de semanat care seamana în benzi de 3 randuri, cu 35 cm între randuri si 50 cm între benzi, pe teren nemodelat. Norma de samanta  care se foloseste frecvent este de 3-4 kilograme la hectar, la care este indicat a se adauga si 0,1 kilograme de samanta  de salata  la 1 kilogram de samanta de praz,  pentru a fi folosita ca planta indicatoare.

Adancimea de semanat este de 1,5-2 cm. Imediat dupa semanat, terenul se tavalugeste usor, în vederea punerii în contact a semintelor  cu particulele de sol. Rasarirea plantelor de praz  va avea loc dupa circa 10-12 zile, perioada în care terenul trebuie sa fie suficient de umed si sa nu formeze crusta.

      Îngrijirea culturilor de praz  semanate direct în camp consta în: completarea golurilor (imediat ce se pot observa randurile, folosind la supraînsamantat samanta  umeda), distrugerea crustei (cu ajutorul grapei stelate), fertilizarea de primavara (imediat ce plantele se observa pe teren se aplica 50-75 kg azotat de amoniu la hectar), prasitul (se executa mecanizat si se repeta de 3-4 ori, pe intervalul dintre randuri, dintre benzi si potecile dintre benzi), raritul culturii (se aplica atunci cand plantele au 2-3 frunze, la distanta de 10-15 cm între plante pe rand), completarea golurilor 2 (în timpul raritului, se poate face o noua lucrare, folosind plante eliminate la raritul pe rand), erbicidarea  în timpul vegetatiei (dupa primul rarit, cu substante indicate de specialistii fitosanitari, cand plantele de praz  au 2-3 frunze normale), fertilizarea faziala (dupa cel de-al doilea rarit, se aplica doua fertilizari, la interval de 20-25 de zile, administrand, de fiecare data, cate 50 de kilograme de azotat de amoniu, 60-80 kilograme de superfosfat si 60 de kilograme de sare potasica la hectar), irigarea  culturii (în special în caz de seceta, cultura se iriga  de 7-8 ori prin rigole, în cazul terenului modelat, si prin aspersiune, la cel nemodelat, începand imediat dupa rasarirea plantelor si continuu pana în luna septembrie, cu o norma de udare de 300 metri cubi de apa la hectar), musuroitul plantelor (efectuat ca si bilonare a randurilor cu plante, se face în scopul de a determina albirea tulpinii false pe o zona cat mai mare) si combaterea patogenilor (în mod special a manei , care se face cu mai multa grija ca la ceapa de arpagic , deoarece perioada de vegetatie la praz  este mai lunga, prin aplicarea a 3-5 tratamente ).

Lucrari de îngrijire : raritul , prasile, irigatul , musuroitul  pentru înalbirea partiala a tulpinii false.

Plantele se raresc pe rand, în momentul cand au format 2 -3 frunze, lasandu-le la distanta de 15 -20 cm.

Prasilele  se aplica superficial , de cate ori este nevoie , dupa fiecare ploaie sau irigat.

Musuroitul , în scopul înalbirii tulpinii false , se aplica numai în cazul cand prazul  se recolteaza pentru consum imediat.

Cultivarea prazului  prin rasad

Sunt necesare rasaduri produse în rasadnite semicalde sau reci. Epoca de semanat este în cursul lunii martie, iar norma de samanta  este de 10 grame la metrul patrat, din care se obtin 2.000-3.000 de fire de rasad la metrul patrat. Rasadul de praz , la fel ca si cel de ceapa , nu se repica, dar se poate obtine si din semanaturi mai rare, pentru a fi mai viguros. Norma de samanta  este de 3-4 kilograme la hectar, iar suprafata necesara de brazde este de 200 metri patrati pentru 1 hectar de cultura. Pentru îngrijirea rasadurilor se aplica urmatoarele lucrari agricole: dirijarea factorilor de mediu, udarea , aerisirea, fertilizarea  suplimentara, plivitul buruienilor, tratarea pentru prevenirea atacurilor de patogeni si daunatori. Varsta rasadurilor se considera optima la 45-60 de zile de la semanat, cand rasadul are urmatoarele caracteristici: 3-4 frunze adevarate; 15-16 cm înaltime si 3-5 mm diametrul la colet.

Înfiintarea culturilor de praz

În vederea plantatului, rasadul se pregateste prin urmatoarele operatiuni: se scoate rasadul din rasadnita, numai în functie de utilizarea sa la plantat, apoi urmeaza sortarea riguroasa, fasonarea si mocirlirea.

În cadrul operatiunii de fasonare se reduc radacinile la 5-6 mm si frunzele cu 1/3 din lungimea lor. Imediat dupa fasonarea radacinii, aceasta se mocirleste, pentru a nu se deshidrata.

Data plantatului optim este în intervalul 10-30 mai, uneori si mai tarziu, pana în luna iunie. Tehnica de plantare consta în folosirea plantatorului (manual) sau a masinilor de plantat rasaduri . Schema de plantare este aceeasi ca si la semanatul direct, de exemplu, benzi cu trei randuri, la distanta de 35 cm între randuri în banda si la 50 cm între benzi, distanta între plante fiind de 10-15 cm. Ca adancime de plantat, rasadurile  se planteaza mai adanc decat au fost în rasadnita.

O recolta buna de praz inseamna 40-50 t/ha

Inginer Cristian Rusu,

reputat specialist in cultura legumelor in spatii protejate, autor a mai multor lucrari de specalitate in domeniu

Vezi oferta noastra de seminte de praz, aici.