Cultura protejată – ghid complet pentru cultivarea legumelor în sere și solarii

Cultura protejată reprezintă cultivarea plantelor în spații special amenajate – în principal sere și solarii – care permit reducerea influenței directe a condițiilor meteorologice și un control mai bun asupra mediului de cultură.

Pentru legumicultori, avantajul major îl reprezintă posibilitatea de a devansa producția, prelungi sezonul de cultură și obține producții într-o perioadă în care condițiile din câmp nu sunt încă favorabile.

Tomatele, ardeii, vinetele, castraveții, salata, ridichile și numeroase alte legume pot fi cultivate în spații protejate, însă simpla existență a unui solar nu garantează o cultură performantă.

În interior trebuie gestionate atent:

temperatura → umiditatea → aerisirea → lumina → irigarea → nutriția → polenizarea → bolile și dăunătorii.

În acest ghid SemPlus explicăm principalele elemente ale culturii legumelor în sere și solarii, de la pregătirea spațiului și alegerea semințelor până la irigare, fertilizare și managementul microclimatului.

Ce înseamnă cultura protejată?

Cultura protejată presupune cultivarea plantelor într-un mediu în care acestea sunt protejate, într-o anumită măsură, împotriva condițiilor climatice exterioare.

Cele mai cunoscute spații sunt:

• solariile;
• serele;
• tunelele;
• alte structuri acoperite destinate culturilor horticole.

Gradul de control asupra mediului diferă considerabil în funcție de construcție și dotări.

Un solar simplu și o seră profesională încălzită reprezintă ambele forme de cultură protejată, însă posibilitățile tehnologice sunt foarte diferite.

Solar sau seră – care este diferența?

Termenii sunt utilizați uneori ca sinonime, însă tehnologic există diferențe.

Solarul

Solarul este, de regulă, o structură acoperită cu folie, în care încălzirea provine predominant din energia solară.

Poate fi echipat cu:

• aerisire laterală;
• aerisire frontală;
• irigare prin picurare;
• fertirigare;
• plase de umbrire;
• sisteme de palisare;
• automatizări.

SemPlus are inclusiv documentație proprie pentru solarii profesionale pentru grădină, destinate cultivării unor legume precum ridichi, salată, tomate, ardei și vinete.

Sera

Sera poate permite un nivel superior de control al mediului.

În funcție de construcție și echipare poate dispune de:

• încălzire;
• ventilație;
• răcire;
• ecrane termice;
• umbrire;
• control automat al climatului;
• fertirigare;
• iluminare suplimentară.

Prin urmare, posibilitatea controlării perioadei de producție este, în general, mai mare.

Care sunt avantajele culturii protejate?

Producții mai timpurii

Protecția împotriva temperaturilor scăzute permite începerea culturii mai devreme decât în teren descoperit, în limitele tehnologice ale spațiului utilizat.

Prelungirea sezonului

În multe situații, producția poate continua mai târziu în sezon.

Protecție împotriva precipitațiilor

Plantele nu mai sunt expuse direct ploilor, ceea ce permite un control superior al apei aplicate culturii.

Control mai bun al irigării

Sistemele de picurare permit administrarea localizată a apei.

Fertirigare

Elementele nutritive solubile pot fi administrate prin sistemul de irigare atunci când tehnologia și produsele utilizate permit acest lucru.

Productivitate ridicată pe unitatea de suprafață

Prin utilizarea unei genetici și tehnologii corespunzătoare, spațiile protejate pot permite exploatarea intensivă a suprafeței disponibile.

Care sunt dezavantajele culturii în solar?

Protecția plantelor nu înseamnă eliminarea riscurilor.

Spațiile protejate pot crea propriile probleme:

• temperaturi excesive;
• umiditate atmosferică ridicată;
• condens;
• ventilație insuficientă;
• acumularea sărurilor în sol;
• presiune ridicată a unor boli;
• dezvoltarea rapidă a unor dăunători;
• costuri mai mari;
• necesitatea monitorizării frecvente.

Un solar prost gestionat poate deveni, în anumite situații, mai dificil decât cultura în câmp.

Ce legume cultivăm în sere și solarii?

Printre cele mai importante culturi se numără:

• tomate;
• ardei;
• vinete;
• castraveți;
• salată;
• ridichi;
• verdețuri;
• anumite plante aromatice.

În funcție de tipul construcției și tehnologie pot fi realizate mai multe cicluri de cultură.

Pentru alegerea geneticii, poate fi consultată gama de semințe de legume SemPlus.

Tomatele în solar

Tomatele reprezintă una dintre cele mai importante culturi din spațiile protejate.

Alegerea hibridului trebuie făcută în funcție de:

• ciclul de cultură;
• tipul de creștere;
• precocitate;
• toleranțele genetice;
• vigoarea plantei;
• tipul fructului;
• destinația producției;
• comportamentul în spațiul protejat.

SemPlus dispune de o gamă extinsă de semințe de tomate, inclusiv hibrizi profesionali destinați diferitelor tehnologii.

Castraveții în solar

Castravetele valorifică foarte bine cultura protejată, dar necesită o gestionare atentă a apei și microclimatului.

Trebuie urmărite:

• temperatura;
• umiditatea;
• irigarea;
• fertirigarea;
• aerisirea;
• palisarea;
• sănătatea foliajului;
• recoltarea regulată.

Pentru cultura profesională este importantă alegerea hibridului în funcție de perioada și tehnologia de cultură.

Ardeiul în spații protejate

Ardeiul este o specie cu cerințe ridicate față de temperatură.

În solar trebuie urmărite atent:

temperatura solului, temperatura aerului, disponibilitatea apei, nutriția și încărcătura de fructe.

Dezechilibrele dintre creșterea vegetativă și fructificare pot influența producția și calitatea fructelor.

Vinetele în solar

Vinetele beneficiază de temperaturile ridicate specifice sezonului de cultură, dar pot suferi atunci când acestea devin excesive.

O cultură performantă necesită:

• răsaduri viguroase;
• sistem radicular sănătos;
• nutriție echilibrată;
• irigare controlată;
• aerisire;
• monitorizarea dăunătorilor.

Salată, ridichi și verdețuri

Cultura protejată nu înseamnă doar tomate și castraveți.

Speciile cu ciclu scurt pot fi extrem de utile pentru valorificarea spațiului înainte sau după culturile principale.

Printre acestea se numără:

• salata;
• ridichile;
• spanacul;
• ceapa verde;
• diverse plante aromatice și verdețuri.

Aceste culturi pot contribui la utilizarea mai eficientă a solarului pe parcursul anului.

Alegerea semințelor pentru solar

Una dintre greșelile frecvente este alegerea unei varietăți exclusiv după aspectul fructului sau producția declarată.

Pentru spațiile protejate trebuie urmărite simultan:

adaptarea la solar/seră + ciclul de cultură + vigoarea + precocitatea + toleranțele + calitatea fructului + cerințele pieței.

Un hibrid excelent pentru un anumit ciclu nu este automat alegerea ideală pentru orice perioadă.

Răsadurile – fundația culturii protejate

În cazul tomatelor, ardeilor, vinetelor și al multor alte legume, cultura începe cu producerea răsadurilor.

Un răsad bun trebuie să fie:

• sănătos;
• compact;
• bine înrădăcinat;
• echilibrat;
• fără simptome de boli;
• adaptat stadiului corespunzător transplantării.

Pentru principiile germinării și producerii plantelor din semințe poate fi consultat ghidul SemPlus despre înmulțirea plantelor prin semințe.

Pregătirea solului din solar

Solul din spațiile protejate este exploatat frecvent mult mai intensiv decât terenul din câmp.

Acest lucru poate conduce în timp la:

• dezechilibre nutritive;
• acumularea unor săruri;
• degradarea structurii;
• probleme fitosanitare;
• reducerea activității biologice.

Din acest motiv, analiza solului devine foarte importantă.

Trebuie urmărite în special:

pH-ul, salinitatea/conductivitatea electrică, materia organică și disponibilitatea elementelor nutritive.

SemPlus are în propriul portofoliu produse pentru regenerarea solurilor exploatate intensiv în sere și solarii; catalogul SemPlus menționează explicit această utilizare pentru Vitaminasol.

Temperatura în solar

Temperatura este unul dintre cei mai importanți factori ai culturii protejate.

Dar nu există o singură temperatură optimă pentru toate plantele.

Cerințele diferă în funcție de:

• specie;
• hibrid;
• faza de vegetație;
• momentul zilei;
• intensitatea luminii.

Temperatura excesivă poate afecta:

• fotosinteza;
• polenizarea;
• legarea fructelor;
• consumul de apă;
• calitatea producției.

Temperatura prea scăzută poate încetini dezvoltarea și absorbția nutrienților.

Aerisirea solarului

Aerisirea nu este opțională.

Este una dintre principalele metode prin care cultivatorul controlează microclimatul.

Prin ventilație putem influența:

• temperatura;
• umiditatea relativă;
• condensul;
• schimbul de aer.

În zilele însorite, temperatura din interior poate crește rapid chiar dacă afară nu este extrem de cald.

De aceea, solarul trebuie monitorizat în funcție de condițiile reale, nu doar după calendar.

Umiditatea și condensul

Umiditatea atmosferică excesivă, asociată cu diferențe de temperatură, poate favoriza formarea condensului.

Condensul pe folie și pe plante este un semnal că managementul microclimatului trebuie analizat.

O combinație de:

umiditate ridicată + frunze umede + ventilație insuficientă

poate favoriza dezvoltarea anumitor boli.

Gestionarea apei și aerisirea sunt, prin urmare, legate direct de protecția fitosanitară.

Irigarea în sere și solarii

Irigarea prin picurare este una dintre cele mai utilizate metode în cultura protejată.

Avantajele pot include:

• aplicarea localizată a apei;
• reducerea umezirii frunzelor;
• dozare mai precisă;
• posibilitatea fertirigării;
• automatizare.

Însă sistemul de picurare nu elimină necesitatea monitorizării.

Cantitatea de apă trebuie adaptată:

speciei + fazei de vegetație + temperaturii + radiației + tipului de sol/substrat.

Cum știm când trebuie udat?

Programarea exclusiv după principiul „X minute dimineața și X minute seara” poate fi insuficientă.

Necesarul plantei se modifică permanent.

O zi înnorată și rece nu produce același consum de apă ca o zi foarte însorită și călduroasă.

Ideal, decizia se bazează pe starea reală a solului sau substratului și condițiile climatice.

Fertirigarea

Fertirigarea permite administrarea elementelor nutritive împreună cu apa de irigare.

Avantajul major îl reprezintă posibilitatea adaptării nutriției la diferite faze ale culturii.

În linii generale:

începutul culturii → dezvoltarea sistemului radicular

creșterea vegetativă → dezvoltarea aparatului foliar

înflorire și legare → susținerea proceselor reproductive

creșterea fructelor → necesar nutritiv adaptat încărcăturii

Programul concret trebuie stabilit în funcție de cultură, apă, sol/substrat și analiza nutritivă.

Importanța calității apei

În cultura protejată, apa nu trebuie privită doar ca sursă de hidratare.

Calitatea acesteia poate influența:

• pH-ul;
• salinitatea;
• disponibilitatea nutrienților;
• funcționarea instalației de irigare.

În culturile profesionale, analiza apei poate deveni la fel de importantă precum analiza solului.

Fertilizarea foliară

Fertilizarea foliară poate completa programul nutritiv în anumite situații.

Nu trebuie însă considerată un substitut universal pentru nutriția radiculară.

Frunzele trebuie să fie sănătoase și condițiile de aplicare trebuie să permită absorbția corespunzătoare.

Dozele și compatibilitățile trebuie respectate conform produsului utilizat.

Polenizarea în spațiile protejate

La culturile unde fructificarea depinde de polenizare, condițiile din solar pot influența procesul.

Temperaturile extreme și umiditatea nepotrivită pot afecta viabilitatea sau transferul polenului.

În culturile profesionale pot fi utilizate diferite metode pentru susținerea polenizării, în funcție de specie și tehnologie.

Palisarea plantelor

Tomatele, castraveții și alte culturi cu dezvoltare verticală necesită frecvent sisteme de susținere.

Palisarea contribuie la:

• organizarea plantelor;
• utilizarea spațiului vertical;
• pătrunderea luminii;
• circulația aerului;
• accesul pentru lucrările culturale;
• recoltare.

Sistemul trebuie dimensionat în funcție de greutatea pe care o va suporta cultura la maturitate.

Defolierea și lucrările în verde

La anumite culturi, lucrările în verde sunt importante pentru menținerea echilibrului plantei și a microclimatului.

Acestea pot include, în funcție de specie și tehnologie:

• copilit;
• defoliere;
• conducerea plantei;
• eliminarea unor organe vegetative;
• reglarea încărcăturii.

Intervențiile excesive pot însă stresa planta.

Bolile în sere și solarii

Mediul protejat poate favoriza anumite boli atunci când există:

umiditate ridicată + temperatură favorabilă agentului patogen + țesut vegetal sensibil.

Prevenția trebuie să includă:

• aerisire;
• densitate corectă;
• igiena culturii;
• gestionarea irigării;
• eliminarea resturilor infectate;
• rotație unde este posibil;
• monitorizare.

Tratamentele fitosanitare trebuie efectuate numai cu produse omologate pentru cultura și utilizarea respectivă, conform etichetei.

Dăunătorii din spațiile protejate

În sere și solarii pot apărea probleme importante cu diferiți dăunători.

Mediul favorabil plantelor poate fi favorabil și multiplicării rapide a unor organisme dăunătoare.

De aceea, monitorizarea trebuie făcută permanent.

Este mult mai ușor să gestionezi o populație observată la început decât o infestare generalizată.

Igiena solarului

Igiena este una dintre cele mai ieftine forme de prevenție.

Trebuie acordată atenție:

• resturilor vegetale;
• plantelor bolnave;
• buruienilor;
• instrumentelor;
• lădițelor și recipientelor reutilizate;
• zonelor din jurul solarului.

Un spațiu protejat trebuie privit ca un ecosistem controlat, nu doar ca o construcție acoperită cu folie.

Rotația culturilor în solar

Rotația este mai dificilă decât în câmp deoarece suprafața este limitată și cultivatorul dorește adesea să producă repetat culturile cele mai profitabile.

Totuși, monocultura prelungită poate crește presiunea:

• bolilor de sol;
• dăunătorilor;
• dezechilibrelor nutritive.

Acolo unde rotația clasică este dificilă, managementul solului și igiena devin cu atât mai importante.

Solarul pe timp de vară

Una dintre cele mai mari greșeli este să considerăm că solarul este util numai pentru încălzirea culturii.

Vara, problema poate deveni exact opusă:

temperatura prea mare.

Aerisirea, umbrirea unde tehnologia o cere și gestionarea apei devin esențiale.

În perioadele caniculare, plantele pot intra în stres chiar dacă în sol există suficientă apă.

Cultura protejată pe timp rece

În perioadele reci trebuie urmărite:

• temperatura minimă;
• diferența zi/noapte;
• condensul;
• umiditatea;
• aerisirea;
• riscul de îngheț.

Un solar neîncălzit oferă protecție, dar nu trebuie confundat cu o seră încălzită.

Temperatura din interior poate coborî la valori periculoase pentru culturile termofile.

Cultura în solar sau cultura în teren descoperit?

Cele două tehnologii trebuie privite complementar.

Pentru tehnologia în aer liber am pregătit separat ghidul SemPlus despre cultura în teren descoperit.

În general:

Nu există o variantă universal „mai bună”.

Alegerea depinde de cultură, piață, investiție, tehnologie și obiectivul producătorului.

Sfatul Agronomului SemPlus

Cel mai mare avantaj al solarului este controlul. Dar tot controlul este și cea mai mare responsabilitate a cultivatorului.

În câmp nu poți opri ploaia.

În solar poți controla apa.

În câmp nu poți modifica temperatura.

În solar o poți influența prin aerisire, umbrire sau încălzire, în funcție de dotări.

Tocmai de aceea, într-un spațiu protejat multe probleme nu apar pentru că „solarului nu-i priește cultura”, ci pentru că microclimatul nu a fost gestionat corespunzător.

Urmărește permanent:

TEMPERATURA + UMIDITATEA + APA + AERISIREA + NUTRIȚIA + STAREA PLANTELOR.

Aceste șase elemente spun foarte multe despre ceea ce se întâmplă în cultură.

Întrebări frecvente – FAQ

Ce înseamnă cultură protejată?

Cultivarea plantelor în structuri precum sere, solarii sau tunele, care oferă protecție și posibilitatea unui control mai bun asupra condițiilor de mediu.

Care este diferența dintre solar și seră?

Solarul utilizează în principal energia solară și este frecvent acoperit cu folie. Sera poate dispune de sisteme mai complexe de încălzire și control climatic.

Ce legume se cultivă în solar?

Printre cele mai întâlnite sunt tomatele, ardeiul, vinetele, castraveții, salata, ridichile și verdețurile.

Care sunt cele mai bune semințe pentru solar?

Trebuie alese soiuri sau hibrizi recomandați pentru spații protejate și adaptați ciclului de cultură și obiectivului producătorului.

Cât de des trebuie aerisit solarul?

Nu există un interval universal. Aerisirea se adaptează temperaturii, umidității, vremii și stadiului culturii.

De ce apare condens în solar?

În principal din cauza umidității ridicate și a diferențelor de temperatură dintre aer, plante și suprafețele construcției.

Este obligatorie irigarea prin picurare?

Nu în toate sistemele, însă este una dintre cele mai eficiente metode pentru numeroase culturi în spații protejate.

Ce este fertirigarea?

Administrarea fertilizanților solubili prin apa utilizată pentru irigare.

De ce se încinge foarte tare solarul?

Radiația solară încălzește rapid interiorul, iar fără ventilație suficientă căldura se acumulează.

Solarul protejează plantele de îngheț?

Oferă un anumit grad de protecție, însă un solar neîncălzit nu garantează protecția culturilor sensibile în condiții de temperaturi foarte scăzute.

Este necesară analiza solului în solar?

Este foarte recomandată în culturile intensive, unde pot apărea acumulări de săruri și dezechilibre nutritive.

Pot cultiva tomate în același solar în fiecare an?

Este posibil tehnologic, însă monocultura repetată poate crește riscurile fitosanitare și dezechilibrele solului. Rotația și managementul solului sunt importante.

De ce cad florile tomatelor în solar?

Pot exista numeroase cauze, inclusiv temperaturi nefavorabile, probleme de umiditate, stres hidric, nutriție dezechilibrată sau probleme legate de polenizare.

Ce este mai bun: solar sau câmp?

Depinde de cultură, sezon, investiție și obiectiv. Cultura protejată permite un control superior, în timp ce terenul descoperit permite exploatarea mai simplă a suprafețelor mari.

Se poate cultiva tot anul într-un solar?

Depinde de construcție, climat, cultură și dotări. Un solar simplu neîncălzit nu oferă aceleași posibilități ca o seră profesională climatizată.

Care este cea mai importantă regulă într-un solar?

Monitorizarea permanentă a microclimatului și adaptarea irigării, aerisirii și nutriției la starea reală a culturii.

Concluzie

Cultura protejată permite cultivatorului să controleze o parte importantă dintre factorii care în câmp sunt determinați de vreme.

Dar performanța nu vine doar din construirea solarului.

Ea apare din interacțiunea dintre:

GENETICĂ + RĂSAD + SOL + MICROCLIMAT + APĂ + NUTRIȚIE + PROTECȚIE + TEHNOLOGIE.

Atunci când aceste elemente sunt gestionate împreună, serele și solariile pot permite obținerea unor culturi uniforme, productive și adaptate perioadelor în care piața solicită producție.