Plantatul legumelor – calendar complet de semănat și plantat în grădină

Plantatul legumelor la momentul potrivit este una dintre condițiile esențiale pentru obținerea unei grădini sănătoase și productive. Tomatele, ardeii, vinetele sau castraveții iubesc căldura, în timp ce salata, spanacul, mazărea sau ridichile pot fi cultivate mult mai devreme.

De aceea, un calendar de plantare a legumelor trebuie folosit ca reper, nu ca regulă rigidă. Momentul optim diferă de la un an la altul și de la o regiune la alta, fiind influențat de temperatura solului, temperaturile nocturne, umiditate și riscul de îngheț.

În continuare vei afla când se seamănă și când se plantează principalele legume, cum se pregătește terenul, cum se plantează corect răsadurile și ce trebuie făcut după plantare pentru a ajuta culturile să pornească bine în vegetație.

Semănat sau plantat – care este diferența?

Deși folosim frecvent expresia „plantarea legumelor”, culturile pot fi înființate în două moduri principale.

Semănatul direct

Semințele sunt introduse direct în terenul în care plantele vor rămâne până la recoltare.

Metoda este utilizată frecvent pentru:

• morcov;
• pătrunjel;
• păstârnac;
• ridichi;
• mazăre;
• fasole;
• spanac;
• sfeclă;
• mărar.

Plantarea prin răsad

Semințele sunt semănate inițial în răsadnițe, alveole sau alte recipiente, iar plantele tinere sunt ulterior transplantate în grădină, câmp sau spații protejate.

Prin răsad sunt cultivate frecvent:

• tomate;
• ardei;
• vinete;
• varză;
• conopidă;
• broccoli;
• țelină;
• castraveți;
• dovlecei.

Producerea răsadurilor permite începerea ciclului de cultură înainte ca temperaturile exterioare să permită dezvoltarea plantelor sensibile la frig.

Calendar orientativ pentru plantarea legumelor

Important: perioadele sunt orientative. Înainte de semănat sau plantat trebuie verificate întotdeauna condițiile reale din teren.

Ce legume se plantează primăvara?

Primăvara este cea mai intensă perioadă pentru înființarea culturilor legumicole, însă speciile nu se plantează toate în același timp.

Ce legume se plantează în martie?

În funcție de regiune și de condițiile meteorologice, martie este potrivit în special pentru culturile rezistente la temperaturi mai reduse.

Pot fi semănate:

• morcov;
• pătrunjel;
• păstârnac;
• mazăre;
• spanac;
• salată;
• ridichi;
• mărar;
• ceapă.

În paralel continuă producerea răsadurilor pentru culturile care vor fi transplantate mai târziu.

Ce legume se plantează în aprilie?

Odată cu încălzirea solului, gama culturilor se extinde.

Pot intra în cultură:

• morcov;
• pătrunjel;
• sfeclă;
• salată;
• ridichi;
• fasole, atunci când temperatura permite;
• porumb dulce;
• unele culturi de dovlecei și castraveți în condiții favorabile.

Tot în această perioadă se pregătesc pentru transplantare răsadurile culturilor termofile.

Ce legume se plantează în mai?

Mai este una dintre cele mai importante luni din grădina de legume.

După stabilizarea temperaturilor pot fi plantate:

• tomate;
• ardei;
• vinete;
• castraveți;
• dovlecei;
• țelină.

Tot acum se pot semăna fasolea și alte culturi iubitoare de căldură.

Când se plantează roșiile?

Tomatele sunt sensibile la temperaturile scăzute.

Pentru cultura în câmp, răsadurile se plantează după ce pericolul principal de îngheț a trecut și solul este suficient de încălzit.

În multe zone din România, perioada corespunde aproximativ sfârșitului lunii aprilie – lunii mai, însă condițiile meteorologice trebuie să aibă prioritate față de calendar.

Răsadurile trebuie călite înainte de transplantare.

Când se plantează ardeiul?

Ardeiul este și mai sensibil la temperaturile reduse.

În câmp, răsadurile se plantează în general în luna mai, după încălzirea suficientă a solului.

Plantarea prematură într-un teren rece poate încetini dezvoltarea plantelor și poate întârzia cultura în loc să o grăbească.

Această regulă este valabilă pentru ardeiul gras, capia și ardeiul iute.

Când se plantează vinetele?

Vinetele sunt plante iubitoare de căldură.

Răsadurile sunt transplantate în câmp de regulă în luna mai, când temperaturile nocturne și temperatura solului permit dezvoltarea normală.

Expunerea plantelor tinere la frig poate produce stagnarea temporară a creșterii.

Când se seamănă fasolea?

Fasolea se seamănă direct în sol după încălzirea acestuia.

În funcție de regiune, semănatul începe de regulă în aprilie–mai și poate continua pentru anumite culturi succesive în prima parte a verii.

În magazinul SemPlus poți găsi atât soiuri oloage, cât și soiuri urcătoare, cu păstăi verzi, galbene, violet sau varietăți cultivate pentru boabe.

Vezi gama completă de semințe de fasole.

Când se plantează castraveții?

Castraveții au nevoie de căldură și sunt sensibili la temperaturile scăzute.

Cultura în câmp se înființează după încălzirea solului, fie prin semănat direct, fie prin transplantarea răsadurilor.

Pentru cultura timpurie, răsadurile și spațiile protejate permit devansarea producției.

Când se plantează varza?

Momentul diferă în funcție de tipul culturii.

Varza timpurie se plantează primăvara mai devreme decât culturile termofile.

Varza de vară și de toamnă se plantează ulterior, în funcție de varietate și de perioada în care se dorește recoltarea.

După plantare, dezvoltarea rapidă a sistemului radicular și a aparatului foliar este importantă pentru pornirea corespunzătoare a culturii.

Pentru culturile de varză, salată și ceapă, în tehnologia de nutriție poate fi integrat, conform recomandărilor producătorului, stimulatorul de creștere Nutri Green Top 10 L – Chromosome.

Când se plantează usturoiul?

Usturoiul poate fi cultivat prin plantare de toamnă sau, pentru anumite varietăți și tehnologii, prin plantare de primăvară.

Usturoiul destinat culturii de toamnă se plantează astfel încât cățeii să poată forma rădăcini înainte de instalarea frigului persistent.

Cultura intră apoi rapid în vegetație odată cu revenirea temperaturilor favorabile din primăvară.

Temperatura solului este mai importantă decât data din calendar

Aceasta este una dintre cele mai importante reguli ale grădinarului.

Nu planta doar pentru că „a venit data”.

Două primăveri consecutive pot fi complet diferite.

Urmărește:

• temperatura solului;
• temperaturile nocturne;
• prognoza meteo;
• riscul de brumă;
• umiditatea terenului;
• starea răsadului.

Un răsad plantat cu câteva zile mai târziu, dar într-un sol suficient de cald, poate recupera rapid față de unul plantat prematur și supus stresului termic.

Pregătirea terenului înainte de plantarea legumelor

Succesul culturii începe înainte de semănat.

1. Curățarea terenului

Îndepărtează buruienile și resturile vegetale provenite din culturile anterioare.

Resturile de plante bolnave nu trebuie încorporate necontrolat în teren.

2. Afânarea solului

Solul trebuie să permită dezvoltarea rădăcinilor și circulația corespunzătoare a apei și aerului.

Compactarea excesivă poate limita dezvoltarea sistemului radicular.

3. Fertilizarea

Fertilizarea de bază trebuie adaptată culturii și fertilității existente.

Pentru suprafețele profesionale este recomandată efectuarea periodică a analizelor agrochimice.

4. Pregătirea patului germinativ

Semințele mici au nevoie de un pat germinativ bine mărunțit și relativ uniform.

Contactul corespunzător dintre sămânță și sol favorizează o răsărire uniformă.

5. Stabilirea rândurilor

Distanțele trebuie calculate în funcție de dimensiunea plantei mature, nu după dimensiunea răsadului în momentul plantării.

Pregătirea solarului înainte de plantare

În spațiile protejate, pregătirea culturii nu înseamnă numai pregătirea solului.

Igiena solarului și reducerea surselor potențiale de contaminare trebuie incluse în lucrările dintre ciclurile de cultură.

Se îndepărtează resturile culturii precedente, se curăță spațiul și se verifică sistemele de irigare, palisare și ventilație.

În programele tehnologice în care utilizarea sa este indicată poate fi luat în considerare Radius SL 10 L – Chromosome, produs pentru igiena și protecția spațiilor de cultură, respectând întotdeauna indicațiile și modul de utilizare de pe eticheta produsului.

Cum se plantează corect răsadurile?

Înainte de transplantare, răsadurile trebuie călite.

Procesul presupune adaptarea treptată la:

• temperaturile exterioare;
• lumina solară;
• diferențele dintre zi și noapte;
• circulația aerului;
• umiditatea diferită față de mediul protejat.

După plantare, solul se fixează ușor în jurul rădăcinii și se realizează udarea corespunzătoare.

În primele zile trebuie urmărită prinderea răsadurilor și completate eventualele goluri.

Ce distanță trebuie păstrată între legume?

Plantarea prea deasă este una dintre greșelile frecvente din grădină.

Mai multe plante pe metru pătrat nu înseamnă automat mai multă producție.

O densitate excesivă poate determina:

• concurență pentru lumină;
• concurență pentru apă;
• concurență pentru nutrienți;
• aerisire insuficientă;
• umiditate ridicată în masa vegetativă;
• acces dificil pentru efectuarea lucrărilor;
• dezvoltare neuniformă.

Respectă schema recomandată pentru soiul sau hibridul cultivat.

Udarea legumelor după plantare

După transplantare, apa ajută la realizarea contactului corespunzător dintre rădăcină și sol.

Ulterior, necesarul de apă diferă în funcție de:

• specie;
• faza de vegetație;
• temperatură;
• tipul solului;
• sistemul de cultură.

Trebuie evitate atât perioadele lungi de secetă, cât și excesul persistent de apă.

Fertilizarea după plantare

Plantele nu au același necesar nutritiv pe întreaga perioadă de vegetație.

Programul trebuie adaptat culturii și fazei de dezvoltare.

În primele faze este importantă instalarea unui sistem radicular sănătos. Ulterior, nutriția trebuie adaptată dezvoltării vegetative, înfloririi, legării și formării producției.

Pentru varză, salată și ceapă, o soluție care poate fi inclusă în tehnologia specifică este Nutri Green Top 10 L – Chromosome.

Pentru numeroase culturi vegetale, programul de nutriție poate include și Unifert H 1 L – SemPlus, utilizat conform recomandărilor produsului.

Protecția culturilor de legume după plantare

După instalarea culturii este importantă monitorizarea periodică.

Verifică plantele pentru apariția:

• simptomelor de boală;
• dăunătorilor;
• carențelor nutritive;
• problemelor provocate de excesul de apă;
• stresului termic;
• buruienilor.

În funcție de cultură, agentul patogen identificat și recomandările de utilizare, în programele de protecție poate fi integrat și Cavaler 600 SL 10 L – SemPlus.

Produsele pentru protecția culturilor trebuie utilizate numai conform etichetei, domeniului de utilizare și recomandărilor specifice produsului.

Rotația culturilor – o regulă importantă în grădina de legume

Nu este recomandată cultivarea repetată a aceleiași familii botanice pe aceeași parcelă.

Rotația culturilor contribuie la:

• reducerea presiunii unor boli și dăunători;
• utilizarea mai echilibrată a nutrienților;
• gestionarea mai bună a terenului;
• menținerea productivității.

De exemplu, după o cultură de tomate nu este ideal să urmeze automat o altă solanacee, precum ardeiul sau vinetele.

Planificarea grădinii trebuie făcută, pe cât posibil, pentru mai multe sezoane.

Culturi succesive – cum folosim grădina mai eficient

O parcelă nu trebuie neapărat utilizată pentru o singură cultură într-un an.

După recoltarea unei culturi timpurii poate urma o altă specie cu ciclu suficient de scurt.

De asemenea, anumite legume pot fi semănate eșalonat.

Este o strategie interesantă pentru:

• ridichi;
• salată;
• spanac;
• fasole;
• mărar;
• castraveți.

În loc ca întreaga producție să ajungă simultan la recoltare, semănarea în mai multe etape poate prelungi perioada de consum.

10 greșeli frecvente la plantarea legumelor

1. Plantarea prea devreme – speciile termofile sunt introduse într-un sol încă rece.

2. Ignorarea temperaturilor nocturne – zilele calde pot fi urmate de nopți foarte reci.

3. Folosirea răsadurilor necălite – trecerea bruscă în câmp produce stres.

4. Plantarea prea deasă – reduce lumina și aerisirea.

5. Plantarea prea adâncă – poate afecta anumite specii.

6. Udarea excesivă – apa în exces poate fi la fel de problematică precum lipsa acesteia.

7. Fertilizarea fără a ține cont de cultură – mai mult îngrășământ nu înseamnă automat producție mai mare.

8. Ignorarea buruienilor în primele faze – plantele tinere sunt vulnerabile la concurență.

9. Lipsa rotației – crește riscul acumulării unor probleme fitosanitare.

10. Plantarea exclusiv după calendar – condițiile reale din teren sunt cele care trebuie să decidă.

Sfat SemPlus

Calendarul îți spune când să fii pregătit. Solul și vremea îți spun când să plantezi.

Dacă într-un calendar scrie că tomatele pot fi plantate la începutul lunii mai, dar urmează câteva nopți foarte reci, este mai bine să amâni.

Pregătește terenul din timp, călește răsadurile, urmărește temperatura și plantează atunci când condițiile sunt favorabile.

Această diferență de câteva zile poate avea un efect mai mare asupra culturii decât încercarea de a fi primul care plantează.

Întrebări frecvente despre plantarea legumelor

Când începe plantarea legumelor primăvara?

Unele culturi rezistente la frig pot fi înființate încă din februarie–martie, dacă solul permite. Culturile termofile sunt semănate sau plantate mai târziu.

Ce legume se plantează în martie?

Morcov, pătrunjel, păstârnac, mazăre, spanac, salată, ridichi și alte culturi tolerante la temperaturi mai reduse.

Ce legume se plantează în aprilie?

Pot continua culturile de rădăcinoase, salată și ridichi, iar pe măsură ce solul se încălzește pot începe fasolea și alte specii.

Ce legume se plantează în mai?

Este perioada principală pentru tomate, ardei, vinete, castraveți și dovlecei în câmp, în funcție de condițiile locale.

Când se plantează roșiile?

În multe regiuni, de la sfârșitul lunii aprilie și în cursul lunii mai, după reducerea riscului de frig.

Când se plantează ardeiul?

De regulă în mai, când solul și aerul sunt suficient de calde.

Când se seamănă fasolea?

După încălzirea solului, de regulă începând din aprilie–mai, în funcție de zonă.

Trebuie călite răsadurile?

Da. Călirea ajută plantele să se adapteze treptat la condițiile exterioare.

Se udă răsadurile imediat după plantare?

Da. Udarea după transplantare favorizează contactul dintre rădăcină și sol și ajută planta în perioada de prindere.

Pot planta aceeași legumă în același loc în fiecare an?

Este preferabilă rotația culturilor, mai ales pentru reducerea presiunii unor boli și dăunători.

Care este cea mai mare greșeală la plantarea legumelor?

Plantarea după o dată fixă fără a ține cont de temperatura solului și de evoluția vremii.