
SCURT ISTORIC
Termenul de agricultură biodinamică a apărut în anul 1924 moment în care o
comunitate de agricultori germani i-au solicitat lui Rudolf Steiner puncte de
vedere spiritual-științifice pentru practicarea agriculturii, ce-i drept în
opoziție cu cele oferite de știința materialistă care tocmai ce introdusese
îngrășămintele chimice (fapt considerat a fi cauza degradării calității
nutritive ale alimentelor, conform unui număr tot mai ridicat de studii științifice).
Agricultura biodinamică nu a avut o
ascensiune la fel de rapidă precum agricultura convențională deoarece resursele
necesare producției de fertilizanți și produse pentru protecția plantelor
(materiile prime) nu au fost chiar la îndemâna fermierilor pentru o lungă
perioadă de timp. Cu toate acestea, agricultura biodinamică a prins elan în
ultimii 10 ani, depășind chiar și agricultura ecologică (ca importanță) așa cum
este ea definită în regulamentele Europene și internaționale.
În prezent, produsele alimentare și
producțiile vegetale realizate exclusiv cu produse care respectă regulile
agriculturii biodinamice se comercializează sub sigla DEMETER.
BIODINAMIC VS ECOLOGIC
Atunci când aducem în discuție cei doi
termeni (agricultură biodinamică / agricultură ecologică) trebuie să avem în
vedere faptul că există atât asemănări/similitudini, cât și diferențe majore
privind modul în care sunt aplicate anumite tehnologii, respectiv produse sau
substanțe active.
Dacă agricultura ecologică este
reglementată clar prin legi și regulamente europene și internaționale, în cazul
agriculturii biodinamice nu putem discuta despre aceeași abordare, și, de ce
nu, de același interes manifestat, fie că discutăm despre fermieri sau despre implicarea autorităților.
Substanțele active permise a fi
folosite în agricultura ecologică sunt enumerate în cele două anexe (I și II)
părți integrante ale Reg. CE 834/2007, pe când termenul de agricultură
biodinamică apare o singură dată menționat în Reg. CE 848/2018 care ar fi trebuit
să intre în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2021, însă pe considerente de
pandemie, intrarea în vigoare a acestuia a fost amânată pentru 1 Ianuarie 2022.
Cu toate că între cele două tipuri de
agricultură există diferențe majore, este bine de știut faptul că agricultura
biodinamică respectă absolut toate regulile agriculturii ecologice, însă este
mult mai restrictivă atunci când vine vorba de folosirea anumitor substanțe
pentru protecția plantelor sau fertilizanți (lichizi sau solizi).
Dacă în agricultura ecologică sunt
permise a fi folosite pe post de inputuri autorizate inclusiv substanțe care se
obțin prin prelucrare chimică (exemplu: uleiul de parafină, sulfatul de cupru
etc.), agricultura biodinamică interzice folosirea oricăror substanțe care nu
pot fi obținute din materie vegetală sau compost.
Agricultura biodinamică implică în mod
direct natura și influența ei în procesele de producție, fără a altera
procesele naturale și folosește exclusiv compost (îngrășământ), și produse
pentru protecția plantelor, respectiv fertilizanți foliari obținuți din
extracte vegetale (cu conținut foarte ridicat de microorganisme benefice
culturilor vegetale – antifungice, insecticide etc.)
AVANTAJELE INPUTURILOR BIODINAMICE
Așa cum sunt denumite, inputurile
biodinamice (îngrășăminte, tratament sămânță, fungicide, dezinfectanți sol,
insecticide sau fertilizanți foliari) sunt produse exclusiv prin procese de
fermentație naturale și sunt prelucrate 100% termic și mecanic, fără a
interveni în proces cu substanțe de sinteză (nici măcar cu substanțele de
sinteză permise a fi folosite în agricultura ecologică).
Cu toate că la prima vedere inputurile
biodinamice pot fi comparate cu maceratele și extractele clasice, este bine de
știut faptul că această ramură (a producției de inputuri biodinamice) a devenit
una științifică. Extrem de precise în procesele de obținere și de monitorizare
a substanțelor și microorganismelor obținute urmare a procesului natural de
fermentație, inputurile biodinamice sunt de cele mai multe ori mult mai eficiente
decât inputurile de sinteză, datorită simbiozei realizate între
microorganismele conținute în acestea, plantă și sol.
Avantajele directe pe care le prezintă inputurile
biodinamice sunt:
·
Conținutul de
microorganisme simbiotice cu solul și plantele;
·
Refacerea solurilor
degradate datorită conținutului acestora (microorganisme);
·
Biodegrabilitatea
acestora (nu există remanență, timp de așteptare etc.);
·
Siguranța aplicării
(nu sunt toxice pentru animale și om, nu produc fitotoxicitate);
·
Sunt acceptate a fi
folosite inclusiv în agricultura ecologică;
·
Sunt acceptate a fi
folosite în agricultura convențională;
·
Numărul mare de
microorganisme / ml de produs finit (minim 1 miliard de colonii);
·
Aplicate cu
regularitate aerează solul și deblochează macro și microelementele;
·
Fixează azotul din
sol și azotul atmosferic cu ajutorul microorganismelor;
·
Aplicate conform
indicațiilor, distrug bolile din sol și ouăle dăunătorilor;
·
Au un spectru larg
de combatere a bolilor și dăunătorilor din culturile vegetale;
·
Substituie cu
succes fertilizanții chimici, insecticidele și fungicidele de sinteză;
·
Sunt prietenoase cu
mediul, nu afectează albinele, nu afectează microflora.
Fungicidele și insecticidele biodinamice au în conținutul
lor microorganisme antagoniste față de dăunători și factorii patogeni, enzime
vegetale, vitamine, macro și micro-elemente, devenind în același timp și
fertilizanți, și fungicide și insecticide, însă fără a fi catalogate drept
inputuri ecologice sau inputuri de sinteză (datorită procesului clasic biodinamic
de producție).
O parte din microorganismele conținute în acest tip de
produse le vom enumera aici:
·
Bacillus
Thuringiensis – combate diptera și lepidoptera (ex: Tuta Absoluta)
·
Bacillus Substilis
– combate bolile plantelor (uscarea vasculară, fusarioza, septoriza)
·
Bacillus
Megatherium – disponibilizează fosforul blocat în sol;
·
Lysinibacillus
Sphaericus – combate diptera, lepidoptera, nematozii, viermii
·
Azotobacter și
azospirillium – fixează azotul din sol și azotul atmosferic;
Aceste microorganisme nu sunt obținute prin procese
chimice, ci sunt rezultatul procesului natural de fermentație a materiei
organice, și au rol direct protector pentru culturile vegetale de interes
atunci când sunt aplicate conform recomandărilor.
Unul dintre marile avantaje
ale folosirii inputurilor biodinamice cu conținut de microorganisme este faptul
că acestea (n.r. microorganismele) au capacitatea naturală de a se adapta bolilor
și dăunătorilor țintă, identific singure modalitatea prin care le pot inhiba
activitatea sau combate în totalitate (deoarece sunt vii).
În traducere directă,
agricultura biodinamică s-ar putea rezuma la:
BIO – BIOS – Viață
Dinamic – dinamică, mișcare
Așadar, ”viață în mișcare”,
cu referire directă la activitatea microorganismelor conținute în inputurile
biodinamice, parte extrem de importantă în procesul de producție vegetală.
Inputurile biodinamice au
fost ”adoptate” și de agricultura ecologică și s-au dovedit a fi extrem de
eficiente atât în combaterea bolilor și a dăunătorilor, cât și din punct de
vedere nutrițional, deoarece toate substanțele active conținute sunt 100%
organice, deci 100% asimilabile și se află într-o simbioză directă și
permanentă atât cu solul, cât și cu plantele pe care acestea sunt aplicate.
DE REȚINUT
Inputurile biodinamice nu sunt nici inputuri ecologice, nici convenționale,
ci sunt guvernate de principiile agriculturii biodinamice și obligă la
folosirea exclusivă a unor materii prime care se regăsesc sub formă brută în
natură (este permisă doar procesarea termică și mecanică).
Eficiența inputurilor biodinamice este guvernată exclusiv de activitatea
microorganismelor conținute în acestea, microorganisme create prin procese
naturale de fermentație și prelucrare termică, respectiv mecanică.
Aplicarea cu regularitate a inputurilor biodinamice va ajuta la controlul
total al bolilor și dăunătorilor din sol datorită conținutului de
microorganisme antagoniste în raport cu dăunătorii și factorii patogeni, vor
ajuta la aerarea solului, la deblocarea macro și microelementelor blocate în
sol și vor avea o implicare directă în formarea humusului.
Inputurile biodinamice nu produc fitotoxicitate și nu sunt periculoase
pentru om și animale.
Inputurile biodinamice vor reprezenta viitorul agriculturii organice.
Comenteaza