Importanta culturii:

Conopida este cea mai valoroasa varietate din grupa verzei si una din cele mai importante legume din punct de vedere alimentar.

Valoarea alimentara ridicata, continutul bogat in vitamine (vitamina C in special) si gustul placut al conopidei au facut ca aceasta leguma  sa fie pretuita din ce in ce mai mult si sa se cultive pe suprafete din ce in ce mai mari.

Din inflorescenta, careia i se mai spune si capatana falsa, se prepara o gama variata de mancaruri (conopida cu unt, smantana si pesmet; conopida cu sos alb, conopida oparita, mancare de conopida – fiarta sau cruda; ghivece etc.), deosebit de apreciate de catre consumatori. Muraturile si mai ales – marinatele de conopida au un gust foarte placut, situandu-se pe acelasi loc, in ceea ce priveste calitatea, cu gogosarii si castravetii marinati.

Trebuie sa aratam ca in unele tari conopida se consuma si in stare cruda, mai ales de catre copii. Este de dorit sa se consume si la noi pe scara cat mai larga sub aceasta forma, avand in vedere cantitatile mari de vitamine ce se gasesc in inflorescente.

 

Originea si raspandirea:

Desi are aceeasi raspandire ca varza, conopida este cunoscuta ca planta cultivata abia din sec. al XVI-lea, cand s-a raspandit in tarile din apusul si sudul Europei (Germania, Olanda, Belgia, Anglia, Franta, Italia) unde a fost adusa, probabil din Egipt. Dupa aceasta data cultura conopidei s-a extins foarte mult, astazi fiind intalnita aproape peste tot.

Datorita calitatilor mentionate si a multiplelor intrebuintari in arta culinara si in industria conservelor, conopida s-a raspandit foarte mult in anii din urma in cele mai multe regiuni.

In tara noastra conopida se cultiva aproape peste tot, avand o pondere mai mare in jurul Capitalei, bazinul legumicol Arad, in jurul Timisoarei, Oradea, Cluj, Sibiu si alte orase mai mari. Din pacate este foarte putin consumata de populatia de la sate.

 

Caractere botanice si particularitati biologice:

Conopida este o planta bienala, insa in cultura este tratata ca planta anuala, ceea ce o deosebeste de celelalte legume din grupa verzei.

Rasadul de conopida, asa cum am mai aratat, are frunzele alungite, cu marginile dintate. Forma lunguiata a frunzelor se mentine si la plantele mature. In primul an de cultura, la varful tulpinii se dezvolta o masa carnoasa, frageda, de culoare alba, formata din ingrosarea pedicelor florale, anormal dezvoltate. Aceasta parte are formata rotunda sau turtita si se numeste capatana falsa. Capatana este ingropata intre frunze, care la unele soiuri sunt lungi si drepte, aparand-o de lumina prea puternica. La alte soiuri aceste frunze sunt scurte si nu acopera inflorescenta, astfel incat aceasta este expusa la brunificare si deci la deprecierea calitatii.

Dupa cateva zile de la formarea capatanii false, aceasta incepe sa se destrame, datorita cresterii lastarilor florali, care devin adevarate tulpini florale, purtand flori, fructe si seminte. Principalele faze de crestere ale conopidei si durata lor aproximativa sunt urmatoarele: rasarirea 3 – 6 zile; formarea capatanii (de la rasarire) 80 – 100 zile (dupa soiuri); faza de capatana falsa 10 – 20 zile; faza de desfacerea capatanii si cresterea tulpinilor florale 15 – 25 de zile; faza de inflorire 20 – 25 de zile; maturizarea fructelor si a semintelor 30 – 40 de zile.

Semintele de conopida se aseamana la culoare si forma cu cele de varza, insa sunt mai mici.

 

Relatiile cu factorii de mediu la cultura conopidei

Conopida este planta cea mai sensibila si cea mai pretentioasa din grupa verzelor, atat in ce priveste clima, cat si in privinta solului si ingrijirilor in cursul perioadelor de vegetatie.

Cele mai bune rezultate se obtin in urma cultivarii conopidei in regiunile potrivit de calduroase, cu suficienta umiditate in sol si atmosfera.

Pe timp secetos, daca nu este irigata rational, conopida de productii slabe.

In primele faze de crestere conopida este pretentioasa la lumina. Exigenta sa scade insa pe masura ce plantele cresc, pentru ca la formarea capatanii false sa-i dauneze lumina. Lumina directa, in aceasta faza, produce ingalbenirea, brunificarea, inverzirea etc. inflorescentei, depreciandu-i astfel calitatea .

Conopida are nevoie, de asemenea, de terenuri deschise cu o buna aerisire, nu prea umede. Uscaciunea aerului si solului precum si temperatura prea scazuta provoaca inflorirea prea timpurie si o diminuare a calitatii si cantitatii recoltei.

Cele mai bune soluri pentru cultura conopidei sunt cele lutoase, cu suficient humus, bogate in substante nutritive. In soluri nisipoase se obtin rezultate satisfacatoare numai in urma aplicarii unor doze mai mari de ingrasamant natural si a unei irigari dese.

 

Tehnica culturii la conopida

In asolament se comporta asemanator cu celelalte legume din grupa verzei dand rezultate bune, mai ales cand este cultivata in solar ingrasata in anul culturii.

Soiurile cu perioada scurta de vegetatie se preteaza bine pentru culturile succesive, atat ca planta urmatoare, cat si ca cultura anterioara.

Pregatirea terenului este asemanatoare cu cea pentru cultura verzei. O data cu aratura de toamna (pentru culturile timpurii)se incorporeaza balegarul in cantitate de 30 – 40 t/ha. Inainte de plantat se aplica o parte din ingrasamintele  minerale fosfatice (80 – 100 kg/ha), potasice (80 – 100 kg/ha) ai azotoase (60 – 80 kg/ha), iar cea mai mare parte in cursul perioadei de vegetatie, in 2 – 3 reprize. Ingrasarea unilaterala cu azot sau aplicarea unor doze prea mari de ingrasaminte azotoase, duc la o crestere luxurianta a plantei in dauna formarii normale a inflorescentei.

Cultura conopidei se face numai prin rasad.

 

1.  Cultura in camp

Semanatul soiurilor timpurii are loc in luna februarie – martie, in rasadnite calde, intrebuintand 2 – 3 g samanta la m2.

Inainte de semanat samanta trebuie sa fie tratata. Pentru obtinerea rasadului necesar unui ha este nevoie de 200 – 300 g samanta.

Rasadul obtinut se repica de regula in rasadnite calde sau semicalde.

Plantatul la loc definitiv se face incepand cu prima jumatate a lunii aprilie, la distanta de 60x30 cm.

Cea mai potrivita distanta de plantare pentru soiurile timpurii este de 40/50 cm. O plantare mai deasa provoaca formarea de inflorescente mici.

Rezultate bune se obtin in urma repicarii rasadului in ghivece nutritive, care se pastreaza in rasadnite pana la plantarea in camp.

Pentru culturile foarte timpurii in camp, in unele regiuni, printre care si bazinul legumicol Arad, semanatul are loc inca de la inceputul lunii ianuarie. In acest caz se seamana direct in rasadnite, sau mai bine, in cutii. La 15 – 20 de zile dupa rasarire rasadul se repica tot in cutii, la distante mai mari (6/6 cm), intr-un amestec de pamant de mranita, telina si nisip, eventual si compost, la care sa adauga ingrasaminte chimice usor solubile (5 – 10 g la 1kg de pamant) si se asaza din nou in rasadnite, in care se mentine o temperatura moderata de 10 – 12*C. Acest repicat se poate face direct in ghivece nutritive. Cand rasadul are 4 – 5 frunze, faza care coincide cu primele zile ale lunii martie, rasadul din cutii se poate repica si in ghivece de pamant ars; in acest scop se foloseste un amestec de doua parti mranita, o parte telina si o parte compost, la care se adauga 10 – 20 g saruri minerale (la 1kg de amestec), din care 8 – 10 g superfosfat. Ghivecele se introduc in rasadnite, mentinandu-se in continuare temperatura moderata de 10 – 15*C. Rasadului i se aplica toate ingrijirile cerute, acordand atentie speciala aerisirii rasadnitelor.

In bazinul legumicol Arad, rasadul se planteaza in camp in prima jumatate a lunii aprilie.

In cursul perioadei de vegetatie se aplica 2 ingrasari, din 2 in 2 saptamani, la care se adauga ingrijirile obisnuite (prasit, udat, combaterea daunatorilor). Ingrasarea in cursul perioadei de vegetatie este foarte necesara, mai ales cand se observa o stagnare in crestere a plantelor de conopida.

Pana la sfarsitul lunii mai, plantele ajung la maturitatea de consum, formand inflorescente normal dezvoltate. In aceasta faza, a formarii capatanilor false, ele trebuie sa se umbreasca, indoind sau legand frunzele deasupra inflorescentei, pentru a le feri de lumina directa.

Tot in vederea obtinerii de productii foarte timpurii, in unele regiuni se aplica metoda semanatului din toamna. In mod practic se seamana in rasadnite reci (pe brazde) in a doua jumatate a lunii septembrie, iar in momentul cand rasadurile au 2 – 3 frunze, acestea se repica in rasadnite reci, la distante relativ mari (10 – 12cm). In cursul iernii, degerarea plantelor se previne prin acoperirea rasadnitelor cu ferestre si rogojini, eventual si cu un strat de balegar proaspat (in caz de geruri mari), iar in jurul tocului rasadnitei se asaza de asemenea balegar proaspat. Ori de cate ori timpul permite se procedeaza la aerisirea rasadnitelor si se iau masuri de combatere a daunatorilor, in special a sobolanilor, care pricinuiesc uneori pagube insemnate. Foarte devreme primavara, rasadnitele se descopera, procedandu-se astfel la o calire temeinica a plantelor, care se planteaza la loc definitiv – daca este posibil – chiar la sfarsitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie.

In camp se iau masuri de protectie impotriva gerurilor, prin acoperirea plantelor cu pelicule de material plastic, cu tocuri de rasadnite cu ferestre sau prin musuroirea puternica a plantelor. Plantele formeaza inflorescente normale pana la sfarsitul lumii mai, inceputul lunii iunie.

Aceasta metoda este aplicata in unele tari si la producerea semintelor de conopida. La noi nu se obtin rezultate bune deoarece rasadul este prea imbatranit si da productii mici de samanta, de calitate inferioara

Pentru culturile de toamna semanatul se face in rasadnite reci, in a doua jumatate a lunii mai, intrebuintandu-se soiuri semitimpurii si tarzii. Plantarea in camp are loc in cursul lunii iulie, urmand ca sa se recolteze incepand cu luna septembrie si pana toamna tarziu.

Cultura foarte timpurie si cultura pentru productii de toamna, care au fost prezentate aici, asigura o justa utilizare a terenului, putand fi incadrate in culturi succesive. In primul caz constituie o cultura anterioara, care paraseste terenul devreme (pe la inceputul lunii iunie), iar in al doilea caz este o cultura care incepe abia in luna iulie si urmeaza dupa o cultura timpurie.

Soiurile tarzii nu se mai repica ci de la Inceput se seamana mai rar. Soiurile tarzii se planteaza la distanta dc 70-40 cm.

Recoltarea conopidei are loc cand inflorescenta (capatina falsa) a ajuns la ma­rimea normala si inainte de a incepe sa se desface (resfire). Lucrarea consta in taierea capatinii cu cateva frunze externe, care au rolul de a o proteja de lovire si murdarire in timpul transportului. Pentru a avea o productie de buna calitate, recoltatul trebuie facut de 2-3 ori pe saptamina. Inflorescentele recoltate tre­buic ferite de lovituri, pentru a preveni deprecierea lor. Soiurile tarzii se recolteaza inainte de aparitia gerurilor puternice. In caz contrar (sub temperatura de-5°C), capatinile capata pete translucide, de unde porneste stricarea lor.

Plantele care nu au format inflorescente normale pot sa-si continue dezvol­tarea, daca sunt asezate in pivnite, incaperi reci sau in rasadnite, una langa alta, fara a avea nevoie de lumina. In felul acesta o parte din ele continua sa formeze capatini false, insa mult mai mici decat cele normale. Productia medie de conopida este de 9-15 t/ha, la soiurile timpurii si 12-20 t/ha la soiurile tarzii.

2. Cultura intarziata la conopida

Cultura conopidei de toamna asigura consumul numai pana la sosirea inghe­tului, data care in unii ani coincide cu mijlocul lunii noiembrie. Desi conopida nu sufera din cauza brumelor, totusi nu rezista la temperaturi mai scazute de -5°C. Din aceasta cauza prelungirea aprovizionarii cu aceasta leguma dupa sosirea in­ghetului, trebuie realizata prin aplicarea altor metode de cultura, printre care si maturizarea plantelor in anumite adaposturi. in acest caz semanatul conopidei se face mai tarziu cu 10-15 zile decat pentru culturile de toamna, iar pentru cultura se aleg terenuri fertile, amenajate pentru irigare. Soiurile potrivite pentru aceasta cultura sunt aceleasi care se intrebuinteaza pentru culturile de toamna. In anii cu toamne scurte plantele de conopida sunt prea mici in momentul sosirii inghe­tului, iar in anii cu toamne lungi, conopida ajunge la maturitatea de consum inca pe teren, astfel incat nu mai trebuie supusa la maturizare in adaposturi. Pentru a evita astfel de situatii se recomanda semanatul esalonat al conopidei — 2-3 re­prize — la interval de circa 2 saptamani, pentru a avea un numar suficient de plante care sa poata fi maturizate dupa inghet.

Cresterea plantelor trebuie dirijata in asa fel, incat la sosirea inghetului adica la transplantarea conopidei in adaposturi, plantele sa aiba inflorescenta de mari­mea unei nuci sau a unui mar. Plantele cu capatina falsa, de dimensiuni mai mari, ajung prea repede la maturitate, iar cele care nu au format de loc capatina nu mai reusesc sa infloreasca. Tinind seama de aceste criterii, dintr-o cultura intarziata abia 40-50% din plante pot fi supuse maturizarii.

Adaposturile destinate maturizarii artificiale trebuie sa aiba temperatura de 10 – 15*C, sa se poata aerisi, sa fie suficient de inalte pentru ca plantele sa poata fi asezate in pozitie verticala. Cele mai potrivite adaposturi sunt serele, rasadnitele, bordeiele acoperite cu ferestre de rasadnite, iar in lipsa acestora transee speciale. Transplantarea conopidei in aceste adaposturi se face numai in preajma inghe­tului. In afara de plantele care intrunesc conditiile amintite, se pot transplanta, pentru consumul apropiat, si exemplarele cu inflorescenta mai avansata. In cazul cand adapostul pentru maturizare este o sera, se pot transplanta si un numar oarecare de plante, care inca n-au inceput sa infloreasca, dar sant viguroase. Unele din acestea vor reusi sa formeze capatani false. Inainte de transplantare, plantelor li se leaga frunzele si se uda temeinic, pentru ca sa nu se desprinda pamantul de radacini. Scoaterea plantelor se face cu cazmaua, iar transportul la adapost — cu targa, in camioane cu arcuri, pentru a nu se scutura pamantul de pe radacini.

Avand in vedere ca plantele de conopida sunt inalte, rasadnitele trebuie asezate peste santuri adanci de 50-70 cm sau sa se foloseasca pentru maturizare rasadnite olandeze in doua pante. Pe fundul santului se asterne un strat de mranita cer­nuta, amestecata cu nisip si pamant de gradina, in proportii egale. Grosimea stra­tului poate fi de 5-10 cm. Plantele de conopida se asaza unele langa altele, cat mai strans, iar golurile — ce eventual mai raman — se completeaza cu acelasi amestec de pamant care s-a aplicat pe fundul santului. Dupa completarea unei rasadnite se uda cu stropitoarea fara sita, ferind capatanile false. Lucrarea se face cu scopul de a pune pamantul in contact strans cu radacinile, de a asigura umiditatea nece­sara plantelor si de a evita dezvoltarea mucegaiului in spatiile libere dintre rada­cinile plantelor. Udatul se face cu atentie, deoarece si excesul de umiditate este daunator.

Transplantarea conopidei in sere se face pe brazde late de 1-1,20 m. Intre brazde se lasa poteci de 60-70 cm.

Conopida se asaza in adaposturi numai pentru a o feri de inghet; aici ea con­tinua sa vegeteze in mod normal acest sens se iau masuri de ingrijire a plan­telor adapostite, creandu-se conditii minime pentru dezvoltarea capatanilor.

In timpul maturizarii trebuie sa se mentina temperatura potrivita, sa se asi­gure umiditatea necesara si sa se dea aer la timp. Reglarea temperaturii se face in modul urmator: imediat dupa transplantare temperatura se coboara sub 10°C, men­tinandu-se astfel timp de 2-3 zile; se impiedica in felul acesta pierderea prea ma­re a apei prin evaporatie. In cazul cand plantele au inflorescenta mai dezvoltata, aceasta. temperatura intarzie cresterea in continuare a capatanii false, astfel incat se poate prelungi si recoltarea. continuare temperatura se ridica, in zilele senine chiar la 20°C, insa dupa ce au inceput sa creasca inflorescentele se coboara la 4-5°C.

In timpul maturizarii se asigura o umiditate moderata, pentru a feri capa­tanile false de putrezire. Aerisirea incepe dupa 2-3 zile de la plantare si se face cu scopul de a regla temperatura din adapost si a elimina excesul de umiditate, care favorizeaza atacul unor ciuperci.

In felul acesta conopida formeaza capatani false, cu dimensiuni apropiate de cele normale, care se recolteaza pe masura cerintelor consumului.

3. Cultura in rasadnite

Datorita importantei pe care o are, conopida este foarte mult apreciata si in cursul iernii. Pentru a avea conopida proaspata — si in aceasta perioada — se procedeaza la cultivarea ei in sere si rasadnite.

Cultura conopidei in rasadnite sc aseamana, in ceea ce priveste majoritatea lucrarilor, cu cultura altor legunie. Cultura in rasadnite comporta 2 faze si anume: a) producerea rasadurilor si b) cultivarea propriu-zisa in rasadnita.

a. Producerea rasadului. Indiferent de data semanatului si felul culturii, conopida se inmulteste exclusiv prin rasad. In cazul rasadnitelor incalzite cu bio­combustibil, se intrebuinteaza ca pat germinativ un amestec de pamant format din pamant de lucerniera sau trifoiste (in lipsa acestuia, pamant de gradina) in pro­portia de 2/4; pamint de mranita 1/4 si nisip 1/4. Grosimea stratului de pamant necesar pentru semanat este de circa 12 cm. Acest amestec este bine sa se utilizeze si la inceputul culturii, in rasadnitele incalzite pe cale tehnica.

Semanatul are loc incepand cu sfarsitul lunii decembrie si in tot cursul lunii ianuarie. Uneori se procedeaza la semanarea esalonata, pentru a putea recolta intr-o perioada mai lunga de timp.

In conditiile din tara noastra s-a constatat insa ca cele mai bune rezultate se obtin la semanaturile din a doua jumatate a lunii ianuarie. Semanaturile mai timpurii (decembrie si inceputul lunii ianuarie) coincid cu perioadele de mare nebulozitate, cand lumina primita de plante este prea putina.

Obtinerea de productii timpurii nu este conditionata numai de semanatul timpuriu si de agrotehnica judicios aplicata, ci depinde in foarte mare masura, si de soiul cultivat.

Se poate semana, fie in cutii, fie direct in rasadnite. in cazul primei metode, cutiile se aseaza tot in rasadnite calde.

Se seamana in randuri, la distanta de 5 cm intre ele, o cantitate de 2-3 g sa­manta la 1 m2.

Indata dupa rasarirea plantelor (la 4-5 zile de la semanat) se da cat mai multa lumina si aer. Printr-o aerisire corecta se mentine temperatura la 10-12°C, evitandu-se astfel alungirea rasadului. Tot prin aerisire se elimina surplusul de apa, prevenind astfel caderea rasadurilor.

O lucrare foarte importanta este repicarea rasadurilor. Aceasta se face cat mai curind posibil, de preferinta inainte de aparitia primei frunze adevarate. Repica­tul se face la distanta de 6/6 cm, sau mai bine la 8/6 cm, intr-un strat de pamant de 15-18 cm grosime. In primele 3-4 zile dupa repicat se asigura o temperatura moderata (circa 15°C), dupa care temperatura se ridica la 18-20°C. Nu trebuie sa se dea o caldura mai mare deoarece, asa cum se cunoaste, conopida creste si se dezvolta mai bine la o temperatura moderata. Acest lucru trebuie sa se aiba in vedere si la asocierea culturilor in rasadnita, alegandu-se ca cultura asociata tot o planta cu cerinte reduse fata de caldura.

Trebuie sa se vegheze neintrerupt si in aceasta faza la aerisirea corecta si udarea la timp a plantelor.

Lucrarile de ingrijire a rasadului de conopida sunt asemanatoare cu cele ale ra­sadului de varza timpurie, cu care are cerinte asemanatoare (inclusiv fata de ingrasaminte).

Cultura in rasadnite incepe o data cu plantarea rasadului. In acest scop se pot folosi rasadnite al caror pat de balegar a fost proaspat asternut sau se intrebuinteaza rasadnitele in care s-au produs rasaduri timpurii. Grosimea patului de bale­gar, la rasadnitele noi, este ceva mai redusa decat in cazul producerii rasa­durilor.

Amestecul de pamant pentru cultura este acelaşi care s-a intrebuintat la re­picat. Difera doar grosimea, care trebuie sa fie de circa 20 cm.

b. Plantarea rasadurilor. La plantare, rasadul trebuie sa aiba varsta de 45— 50 de zile. Este recomandabil ca inainte de plantare rasadurile sa se scoata cu cat mai mult pamant la radacina. Acest lucru se poate face cu ajutorul lingurei de plan­tat şi prin executarea de taieri cu cutitul de-a lungul şi de-a curmezişul rindurilor.

Rasadurile se planteaza la distanta de 30/35 cm, soiurile pitice timpurii, şi 40/40 cm soiurile semitimpurii — cu portul ceva mai inalt.

Dupa plantare, rasadnita se tine acoperita 2-3 zile, aplicandu-se o aerisire moderata in felul acesta se asigura prinderea mai rapida şi in procent mai mare a rasadurilor. Dupa trecerea acestui interval, rasadnita se descopera şi se aeriseşte cat mai temeinic, regland pe aceasta cale şi temperatura din interior; pe timp noros, aceasta se mentine la 16-17°C, iar pe timp insorit se ridica la 20°C. Mai tarziu rasadnitele se tin complet descoperite. Pe timp friguros se procedeaza, la nevoie, la completarea intervalelor dintre tocuri cu balegar proaspat.

O alta lucrare de ingrijire in cursul perioadei de vegetatie este udatul culturii. La inceput se uda mai putin (la 3-4 zile), iar pe masura cresterii plantelor şi incal­zirii timpului, se uda mai des (zilnic), cu norme de apa crescande.

Reglarea temperaturii şi a umiditatii din rasadnite se face mai usor in rasad­nitele perfectionate, incalzite pe cale tehnica.

0 alta lucrare este saltarea tocurilor in faza cand plantele au ajuns aproape de geamuri.

Ingraşarea in cursul perioadei de vegetatie cu solutii slabe (1%) de ingraşaminte minerale (azotat de amoniu 35%, superfosfat 45%, sare potasica 20%), asigura obtinerea unor productii mari şi timpurii de conopida.

Pentru a feri inflorescentele de brunificare se procedeaza la acoperirea capa­tinilor false cu frunze. in mod practic aceasta se realizeaza prin indoirea unei frunze sau prin legarea frunzelor deasupra inflorescentei.

in decurs de 90-100 zile de la semanat, capatanile false ajung la maturitatea de consum.

Recoltarea se face pe masura formarii inflorescentelor, cand acestea au mari­mea normala şi sint suficient de compacte. Durata recoltarii este de 10-12 zile.

La recoltare capatina falsa se taie cu cateva frunze la baza, care o protejeaza. Dupa recoltare inflorescentele se sorteaza conform standardelor in vigoare, se aşa­za in ladite sau in coşuri şi se transporta la locul de desfacere.

Pentru transportul la distante mari sau pentru export trebuie sa se acorde o atentie mai mare ambalajului, deoarece de acesta depinde foarte mult valoarea marfii.

Productia este de 6-8 kg/m2.

O cale mai usoara de obtinere a conopidei in cursul iernii este cultura acesteia in sere. Trebuie sa aratam de la inceput insa, ca in sere conopida se cultiva numai sub forma de cultura secundara si numai in cazuri mai rare (sere solarii) ca planta principala. Aceasta se explica prin faptul ca conopida are cerinte moderate fata de caldura, care se pot realiza destul de usor si in rasadnite. In general, serele se folosesc pentru cultura conopidei numai in perioada iarna—primavara

Lucrarile de pregatire a serei sunt cele obisnuite.

Pentru obtinerea rasadurilor se seamana la data de 15-20.XII in cutii ladite care se asaza in sera inmultitor. Soiurile sunt aceleasi care se intrebuinteaza la cultura in rasadnite.

In vederea obtinerii de rasaduri viguroase trebuie sa se regleze cu pricepere temperatura din sera inmultitor. Pana la rasarire se mentine temperatura de 18-20°C, iar de indata dupa rasarire se coboara la 8-10°C, cu asigurarea aerisirii corespunzatoare.

La aparitia primei frunze adevarate se procedeaza la repicatul plantelor in ghivece nutritive, cu diametrul de 7 cm sau in ghivece de pamant ars (8 cm dia­metru).

Rasadurile repicate au la dispozitie mai multa lumina decat inainte — cand erau in ladite. De aceea si temperatura din sera se poate ridica: in zilele senine la 18-20°C, iar noaptea la 10-12 C. Paralel cu reglarea temperaturii se asigura aerul si umiditatea corespunzatoare. Nu trebuie sa se treaca nici o clipa cu vederea pericolul imbolnavirii plantelor de Pythium de baryanum.

Plantarea in sera are loc la inceputul lunii februarie. La aceasta data rasadul are virsta de 45-50 zile si circa 4-5 frunze. Ca si la alte specii, rasadul tanar asi­gura productii mai mari si de calitate mai buna decat rasadul imbatranit.

Distanta de plantare este de 30/30 cm, 30/40, 40/40 sau chiar 50/50 cm, in functie de vigoarea soiului cultivat.

Inainte de plantare, pamantul de sera se uda cat mai bine, aplicandu-se aceeasi masura si rasadului — mai ales daca se gaseste in ghivece nutritive. Este recoman­dabil ca plantarea sa se faca pe timp noros sau — daca nu este posibil acest lucru — sa se umbreasca sera. Este bine sa se prevada o cantitate oarecare de rasad de rezerva pentru eventualele completari.

La circa o saptamina dupa plantare se aplica o usoara musuroire. Lucrarile de ingrijire constau din reglarea temperaturii (in limitele aratate la producerea rasadului), udat (la inceput cu cantitati mai mici de apa, apoi cu apa din ce in ce mai multa, in functie de.cresterea plantelor, nebulozitate si de incalzirea timpului), ingrasarea  suplimentara (din 10 in 10 zile, cu aceleasi tip de ingrasaminte pe care le-am aratat la cultura in rasadnite).

Plantele ajung la maturitatea de consum pe la inceputul lunii aprilie, iar peri­oada de recoltare se incheie catre sfarsitul acestei luni.

In cazul cand conopida se cultiva toamna, se seamana in primele zile ale lunii august, iar plantarea in sere are loc la sfirsitul lunii septembrie. Pentru aceasta cultura serele se incalzesc numai catre sfirsitul perioadei de vegetatie. Dupa conopida urmeaza cultura principala (tomate sau castraveti).